„La un nivel pur diplomatic, această mişcare (amenxarea) va fi întotdeauna subiect de protest dar cumva lumea occidentală a înghiţit (anexarea) Crimeei”, a declarat Borisov pentru postul TV+ cu sediul la Sofia.
Borisov a adăugat că Occidentul nu va spune niciodată „în limbajul său diplomatic că a înghiţit Crimeea”, dar de fapt tocmai acest lucru a făcut pentru „simplul fapt că Crimeea nu este menţionată atunci când se vorbeşte de acordul de la Minsk”.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au mers în capitala belarusă pentru a încheia un acord de încetare a focului după negocieri prelungite cu preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko.
Cei doi lideri occidentali, care au investit mult capital politic în această deplasare, au încercat să prevină ca insurgenţa armată din estul Ucrainei să devină un război.
Totuşi, acordul a fost criticat pentru concesiile pe care le-a făcut separatiştilor susţinuţi de Kremlin care ar putea deschide calea către o autodeterminare şi secesiune de Guvernul de la Kiev.
Borisov, de centru-dreapata, a subliniat că atât Merkel cât şi Hollande au fost să se vadă cu Putin şi să facă unele concesii pentru a ajunge la un acord cu el.
Analiştii de la Sofia l-au descris deseori pe Borisov drept un oportunist care se străduieşte prin orice mijloace să câştige sprijinul alegătorilor. Pe de o parte, el a urmat linia prooccidentală şi proeuropeană de disciplină fiscală stictă, anulând două controversate proiecte energetice ruseşti în Bulgaria şi sprijind sancţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei. Pe de altă parte, el nu a pierdut din vedere publicul în mare parte rusofil din Bulgaria şi s-a plâns de costurile economice ale sancţiunilor, în special de pierderea turiştilor ruşi.