- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Premierul francez, Manuel Valls, face previziuni asupra viitorului Europei. Ascensiunea partidelor de dreapta în Europa, după victoria lui Donald Trump în SUA
Uniunea Europeană riscă să se destrame dacă Franţa şi Germania, în mod particular, nu depun eforturi sporite pentru a stimula creşterea economică şi nu ţin cont de preocupările cetăţenilor, a declarat prim-ministrul francez Manuel Valls.
Europa ar putea eşua şi este în pericol să se destrame, a declarat joi premierul francez Manuel Valls, cu ocazia unei vizite la Berlin, adăugând că este nevoie ca Germania şi Franţa să se implice mai mult în proiectele europene, scrie agenţia de ştiri Reuters.
De asemenea, Franţa ar trebui să-şi continue reformele, inclusiv reducerea taxelor pentru societăţile comerciale, iar Germania trebuie să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat liderul francez, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
USR i-a transmis lui Klaus Iohannis că mandatul lui s-a încheiat. Elena Lasconi: PSD şi PNL nu au înţeles nimic din votul cetăţenilor
-
Iohannis, optimist că va desemna premierul după votarea preşedinţilor din cele două camere
-
Ucraina a executat primul asalt fără militari, doar cu drone terestre şi aeriene
Valls a subliniat că Franţa şi Germania trebuie să rămână puternice şi să ofere proiectelor europene o nouă fundaţie.
"Europa este în pericol să se destrame", a afirmat Valls, "aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă".
În ceea ce priveşte negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit, oficialul francez a declarat că: "dacă vor putea să aibă toate avantajele Europei, dar fără inconvenientele asociate, atunci deschidem o fereastră pentru ca alţii să părăsească Uniunea Europeană".
Valls a mai spus că dezbaterile electorale din Franţa "ignoră pericolul reprezentat de extrema-dreaptă", adăugând că: "suntem în faţa unui moment istoric (...) periculos pentru lume, periculos pentru Europa şi periculos pentru Franţa".
Ţări care ar putea merge în direcţia Trump-Brexit la următoarele alegeri
O dată cu alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite şi referendumul anti UE din Marea Britanie, partidele de dreapta din Europa au avut creşteri importante de popularitate. Văzute ca o alternativă la guvernarea actuală, globalizare sau multiculturalism, partidele de dreapta devin o forţă politică tot mai puternică. Ziarul britanic Daily Mail a prezentat câteva din ţările europene care ar putea merge pe direcţia Trump-Brexit la următoarele alegeri.
Norvegia (alegeri pe 11 septembrie 2017)
Siv Jensen este liderul Partidului Progresul Norvegiei. Ea şi-a exprimat adeserori admiraţia faţă de Marghet Thatcher, prim fostul lider conservator la Marii Britanii. Jensen sprijină măsurile economice de tip liberal şi politicile sociale, în timp ce insistă asupra unui control cât mai stric al accesului imigranţilor în Norvegia. Jensen a fost Ministrul al Finanţelor şi speră să câştige mai multă influenţă la următoarele alegeri. Este o sceptică în ceea ce priveşte schimbările climatice şi a avut un discurs critic la adresa „islamificării accelerate“ a Europei.
Germania (septembrie/octombrie 2017)
Pe fondul nemulţumirilor împotriva politicii pro imigranţi al Anghelei Merkel, o serie de partide de dreapta încearcă să ajungă la putere în următorul an. Unul dintre ele este Partidul Alternativa Germaniei, condus de Frauke Petry. Conform sondajelor, Partidul Alternativa Germaniei este acum al treilea ca popularitate în Germania. Dacă ar ajunge la putere, Frauke Petry a declarat că ar interzice burka şi ar limita numărul permis de aplicaţii pentru azil la 200.000 pe an. Ea consideră că poliţia ar trebui să aibă dreptul de a împuşca migranţii de la graniţa Germaniei şi că islamul este incompatibil cu constituţia germană.
Franţa (7 mai 2017)
Cea mai vocală voce de dreapta din Franţa este MarineLe Pen, care consideră că alegerea ei ca Preşedinte al Franţei ar însemna următorul pas într-o „revoluţie globală“. Le Penn a fost clară în privinţa mesajului ei anti Uniunea Europeană, asemănându-şi partidul cu UKIP, partidul separatist din Marea Britanie.
Republica Cehă (octombrie 2017)
Andrej Babis este al doilea cel mai bogat om al Cehiei. Omul de afaceri deţine compoania de petrochimicale numită Agrofert. În 2011 a lansat partidul ANO cu scopul de: „a lupta împotriva corupţiei şi a altor boli politice“. Babis consideră că are multe în comun cu Trump, inclusiv politica ostilă imigranţilor.
Austria (4 decembrie 2016)
În Austria, euroscepticul Norbet Hofer are de gând să candideze a doua oară la alegerile prezidenţiale. Hofer, care face parte din formaţiunea de dreapta Partidul Libertăţii, a promis că „va pune Austria pe primul loc“. În numeroase rânduri a fost critic faţă de politica de primire a refugiaţilor şi consideră că islamul „nu are niciun loc“ în Austria. Se opune vehement căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi în timpul campaniei electorale se afiţează cu un pistol Glock încărcat.
Serbia (mai 2017)
În 2016 Vojislav Seselj, fondatorul partidului de dreapta Partidul Radical Sârb, a fost acuzat de crime împotriva umanităţii în timpul războiului din Iugoslavia din ani 90. Achitarea lui a fost numită „o victorie pentru avocaţii curăţării etnice“ de către The Economist. Partidul său are o politică anti Uniunea Europeană şi pro Rusia şi a câştigat 23 de locuri la alegerile paralementare din acest an. Seselj vrea ă candideze la preşedinţie. „Trump este alternativa la globalizare“ a declarat Seselj.
Italia (4 decembrie 2016)
Beppe Grillo este un politican atipic. Fost comediant, Grillo a creat partidul Mişcarea celor Cinci Stele, care a devenit principala formaţiune din opoziţie. Grillo a promis un referendum privind apartenenţa Italiei la zona Euro dacă va câştiga alegerile din decembrie. Este acuzat de demagogie şi populism.
Olanda (15 martie 2017)
Geert Wilders este un eurosceptic, în prezent acuzat de „incitarea la ură rasială“ după un discurs din 2014 în care sugera că există prea mulţi marocani imigranţi în Olanda. Wilders a comparat Coranul cu „Mein Kampf“. De asemenea, el se opune construcţiei de noi moschei şi în 2009 i-a fost interzis pentru scurt timp accesul în Marea Britanie.
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 14:38
-
astăzi, 14:20