Premierul moldovean Iurie Leancă critică "diplomaţia pe Twitter" a Moscovei - presă

Leancă se referea la un mesaj postat de către Rogozin pe Twitter, în care vicepremierul Rusiei ameninţa că ar putea acţiona în regiunea separatistă moldoveană Transnistria "ca în Crimeea", în cazul în care "securitatea oamenilor" este ameninţată.

Premierul moldovean, care a fost primit joi de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, a declarat că ţara sa nu are nimic de ascuns de Moscova, în eforturile pe care le depune în vederea unei apropieri de Uniunea Europeană (UE).

Republica Moldova urmează să semneze la 27 iunie Acordul de Asociere cu UE, în cadrul summitului de vară al Uniunii, a anunţat Barroso. Acordul de Asociere este însoţit de un Acord de liber-schimb (DCFTA) similar celui negociat cu Ucraina şi care a condus la destabilizarea acestei ţări vecine cu Rusia.

"Integrarea noastră europeană nu trebuie să împiedice o consolidare, o îmbunătăţire (şi) o îmbogăţire a relaţiilor cu Federaţia rusă, deoarece ea este un partener foarte important pentru (Republica) Moldova", a declarat Leancă. El a adăugat că Chişinăul consideră că, între DCFTA şi acordurile de liber-schimb cu Rusia, în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), "nu există incompatibilităţi".

Leancă a mai spus că aşteaptă să se întâlnească cu premierul rus Dmitri Medvedev pentru a discuta despre "planurile noastre de viitor".

În Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri parlamentare pe 30 noiembrie, iar Rusia încearcă să mobilizeze o susţinere faţă de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care se opune integrării europene. Moscova apreciază că este necesar ca Chişinăul să organizeze mai întâi alegeri şi apoi să decidă dacă să semneze Acordul de Ascociere.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a vizitat Transnistria, o regiune separatistă moldoveană controlată de către Moscova, în weekendul trecut şi a avertizat că relaţiile Moscovei cu Chişinăul nu vor rămâne neschimbate în cazul în care autorităţile moldovene semnează Acordul cu UE.

Rogozin, care se află pe lista de sancţiuni impuse de către UE şi Statele Unite, a provocat un adevărat scandal, pe Twitter, cu privire la vizita sa în Transnistria, în cursul căreia a afirmat că avionul său special a fost împiedicat să zboare de la Tiraspol la Moscova prin spaţiul aerian al României.

El a sosit în Transnistria pentru parada de la 9 mai, organizată cu ocazia Zilei Victoriei, tranzitând spaţiile aeriene ale Bulgariei şi României, din cauză că Ucraina nu a permis avionului său accesul în spaţiul aerian, au declarat controlori aerieni pentru site-ul Euractiv. Pe drumul către Tiraspol, el a postat un mesaj pe Twitter în care a afirmat că, în pofida interdicţiei, a reuşit să zboare şi că avioane de luptă ucrainene i-au interceptat aeronava.

Însă încercarea de întoarcere pe aceeaşi rută a eşuat, deoarece România nu i-a permis, de această dată, să mai tranziteze spaţiul său aerian. Euractiv scrie că "se pare că Statele Unite au exercitat presiuni asupra Bucureştiului să aplice sancţiunile decise la nivelul UE".

Rogozin a scris într-un mesaj postat pe Twitter că, "la solicitarea Statelor Unite, România a închis spaţiul aerian" avionului său. "Data viitoare voi zbura la bordul unui (avion de tip) Tu-160", a scris el în alt mesaj. Tupolev-160 este un bombardier din perioada Războiului Rece. Mesajul a declanşat furia României.

"Rusia nu va acţiona în Transnistria ca în Crimeea, dacă securitatea oamenilor nu este ameninţată", a scris Rogozin într-un mesaj postat pe Twitter în cursul vizitei la Tiraspol.

"Ar trebui să ne discutăm agenda bilaterală nu pe conturi de Twitter şi Facebook, ci într-un mod foarte direct, prin întâlniri la diverse niveluri. Nu avem nimic de ascuns despre agenda noastră. Suntem foarte deschişi, suntem foarte transparenţi", a declarat Leancă, răspunzându-i în mod indirect lui Rogozin.

Barroso a declarat, la rândul său, că UE consideră inacceptabil ca Rusia să exercite presiuni asupra membrilor Parteneriatului Estic, adăugând că o asemenea politică este contrară principiilor Acordului de la Helsinki din 1975, în baza căruia a fost creată Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a servit ca bază a unei coexistenţe paşnice în ultimele decenii ale Războiului Rece.

"Chiar şi în timpul Războiului Rece a fost acceptat principiul dreptului unei ţări de a angaja negocieri cu altă ţară", a spus preşedintele CE. El a subliniat că doctrina suveranităţii limitate nu are ce să caute în secolul al XXI-lea. Barroso a argumentat totodată că acordurile de asociere pe care UE intenţionează să le semneze cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia nu sunt "împotriva cuiva", ci "sunt pentru ceva pozitiv".

Preşedintele CE a insistat de asemenea asupra faptului că atât CE, cât şi Republica Moldova au "informat pe deplin" Rusia cu privire la aceste acorduri.

"Ei trebuie să recunoască faptul că ţări independente au dreptul nu doar la autodeterminare, ci şi la negocierea şi încheierea oricăror acorduri vor să încheie cu alte ţări. Dacă nu, dacă accepţi celălalt principiu (şi anume că Rusia are vreun drept de veto), ne îndreptăm către probleme, nu doar în regiune, ci în lume", a subliniat Barroso.