Premierul olandez îşi cere scuze pentru rolul jucat de Olanda în comerţul cu sclavi: "o crimă împotriva umanităţii"

Mark Rutte a prezentat scuze oficiale în numele statului olandez pentru rolul istoric al Olandei în comerţul cu sclavi, afirmând că sclavia trebuie recunoscută în "termenii cei mai clari" ca fiind "o crimă împotriva umanităţii".

Într-un discurs ţinut luni la Arhivele Naţionale de la Haga, premierul olandez a recunoscut că trecutul "nu poate fi şters, ci doar înfruntat". Dar, a spus el, timp de secole, statul olandez a "permis, încurajat şi profitat de sclavie", relatează The Guardian.

Timp de secole, "oamenii au fost comercializaţi, exploataţi şi traficaţi în numele statului olandez", a spus el. Sclavia a provocat "o mare suferinţă, care continuă să afecteze vieţile oamenilor şi acum... Şi pentru asta, în numele statului olandez, îmi cer scuze".

Cuvintele lui Rutte ar urma să fie reluate de miniştrii olandezi care au călătorit în 7 foste colonii din America de Sud şi din Caraibe, care au suferit nenorociri de nedescris în timpul celor 250 de ani de comerţ cu sclavi care au contribuit la finanţarea "epocii de aur" economice şi culturale a Olandei.

Această decizie a fost luată în urma concluziilor unui grup consultativ naţional înfiinţat după uciderea lui George Floyd în 2020 în SUA, care a declarat că participarea olandeză la sclavie a fost o crimă împotriva umanităţii care merită scuze oficiale şi reparaţii financiare. Cu toate acestea, a stârnit şi controverse.

Militanţii au afirmat că scuzele ar trebui să vină din partea regelui olandez, Willem-Alexander, şi să fie prezentate în fosta colonie Surinam, la 1 iulie anul viitor - la 150 de ani de la ziua în care sclavia a luat sfârşit în această ţară.

Sclavia a fost abolită în mod oficial în toate teritoriile olandeze de peste mări la 1 iulie 1863, ceea ce a făcut din Olanda una dintre ultimele ţări care au interzis această practică, dar a fost nevoie de încă un deceniu pentru a fi abolită în Surinam din cauza unei perioade de tranziţie obligatorii de 10 ani.

Prim-ministrul teritoriului olandez din Caraibe Sint Maarten, Silveria Jacobs, a declarat sâmbătă presei olandeze că insula nu va accepta nicio scuză din partea guvernului "până când comitetul nostru consultativ nu o va discuta şi noi, ca ţară, nu vom discuta".

Istoricii estimează că, la apogeul imperiului său din secolele XVI-XVII, comercianţii olandezi au expediat până la 600.000 de africani înrobiţi în coloniile din America de Sud şi din Caraibe, precum Surinam şi Curaçao, şi mai mulţi în Africa de Sud şi Indonezia.

Miniştrii cabinetului olandez s-au aflat în Surinam, Bonaire, Sint Maarten, Aruba, Curaçao, Saba şi Sint Eustatius pentru a "discuta cu cei prezenţi răspunsul cabinetului şi semnificaţia acestuia la faţa locului" după discursul lui Rutte, a precizat guvernul.