Premierul Poloniei, scandalizat de un documentar Netflix despre lagărele de concentrare naziste

Mateusz Morawiecki a arătat că harta pe care sunt localizate lagărele de concentrare naziste include graniţele Poloniei actuale.

Acest lucru sugerează în mod eronat faptul că Polonia este vinovată pentru lagărele de concentrare, în ciuda faptului că ţara era ocupată de Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Netflix a declarat pentru Reuters că a aflat ce probleme ridică documentarul.

Germania nazistă a invadat Polonia în 1939, marcând declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Germanii au construit mai multe lagăre de concentrare pe teritoriul ocupat, inclusiv Auschwitz, unde au fost ucise milioane de persoane, majoritatea, evrei.

Morawiecki i-a adresat scrisoarea lui Reed Hastings, CEO al Netflix, insistând asupra nevoii de a „cinsti memoria şi de a păstra adevărul în legătură cu Al Doilea Război Mondial şi cu Holocaustul". Politicianul a acuzat „anumite filme” de pe Netflix de „inexactităţi flagrante” şi „rescrierea istoriei”.

Liderul polonez a trimis Netflix şi o hartă a Europei din 1942, ca şi mărturia lui Witold Pilecki, unul dintre cei închişi la Auschwitz.

„Cred că eroarea strigătoare la cer a fost comisă în mod neintenţionat”, a adăugat Morawiecki.

Polonia a introdus în 2017 legi care pedepsesc afirmaţiile care ar sugera o vinovăţie poloneză pentru atrocităţile comise de Germania Nazistă. Comunitatea internaţională a protestat solicitând guvernului de la Varşovia şă renunţe la pedeapsa de trei ani de închisoare pentru cei care încalcă o asemenea lege.

Cea mai mare parte a populaţiei evreieşti a dispărut în timpul ocupaţiei.

Chiar dacă Polonia neagă orice implicare a cetăţenilor săi în Holocaust, au existat polonezi care au ucis evrei şi alţi civili în timpul şi după încheierea Celui De-al Doilea Război Mondial, arată BBC.

Sătenii din satul polonez Jedwabne, la indicaţiile unei mici unităţi germane, au închis peste 300 de evrei într-un hambar şi le-au dat foc, în 1941. Dintre polonezii care au participat la masacru 12 au fost condamnaţi, după război, în 1949, la pedepse cuprinse între opt şi 15 ani de închisoare.

Foto: Hepta