Premierul turc anunţă că 58 la sută dintre alegători au aprobat modificarea Constituţiei

"Aproximativ 58 la sută dintre alegători" au aprobat reforma propusă prin referendum, a anunţat, la Istanbul, premierul Recep Tayyip Erdogan.

"Data de 12 septembrie va reprezenta o dată de referinţă în istoria democratică a Turciei", a declarat Erogan. Partidul acestuia, Partidul Justiţiei şi Dezvoltări (AKP, rezultat din mişcarea islamistă) a adoptat în Parlament, în mai, aceste amendamente la Legea fundamentală, redactată de militari după puciul din 1980.

"Poporul nostru a intrat într-o etapă istorică, pe calea democraţiei şi supremaţiei statului de drept", a afirmat el.

Participarea la acest scrutin a fost "de ordinul a 77-78 la sută", a adăugat premierul turc.

Rezultatele oficiale urmează să fie publicate luni.

Acest vot constituie un suces important pentru Erdogan şi partidul său, înaintea viitoarelor alegeri parlamentare, prevăzute în vara lui 2011.

Această consultare, care s-a desfăşurat exact la 30 de ani de la puciul din 1980, a vizat un ansamblu de 26 de prevederi, între care o reorganizare a înaltelor instanţe judiciare, ostile AKP, aflat la putere din 2002.

De atunci, AKP, o formaţiune condusă de Erdogan, nu a pierdut niciun scrutin. La ultimele alegeri parlamentare, în 2007, partidul a obţinut 47 la sută din voturi.

"Acest scrutin reprezenta un vot de încredere faţă de AKP, iar acesta l-a obţinut", a declarat analistul politic Tarhan Erdem, pentru postul de televiziune NTV.

Dar, în opinia lui Riza Turmen, un fost juecător în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), faptul că peste 40 la sută dintre alegători au respins o nouă Constituţie reprezintă o "mare problemă". "O Constituţie trebuie să fie rezultatul unui contract social şi este evident că noul text nu este aşa ceva", a declarat el pentru CNN-Turk.

Erdogan a reafirmat, duminică, faptul că această reformă ar consolida instituţiile democratice din Turcia, constituind un atu pentru candidatura ţării la Uniunea Europeană (UE).

Revizuirea limitează prerogativele justiţiei militare şi modifică, în favoarea puterii, structura Curţii Constituţionale şi a Consiliului Superior al Magistraturii (HSYK), care numeşte judecătorii şi procurorii.

Opoziţia laică şi naţionalistă afirmă că această reformă ameninţă independenţa justiţiei şi pune în discuţie separarea puterilor în stat.

În timpul votului au avut loc incidente, în sud-estul Anatoliei, cu populaţie majoritar kurdă, unde militanţii au împiedicat anumite persoane să se prezinte la urne. Poliţia a arestat aproximativ 90 de persoane.

Principalul partid pro-kurd din Turcia a făcut apel la o boicotare, argumentând că această reformă nu consolidează drepturile celor 15 milioane de kurzi.

În total, 49,5 milioane de alegători, dintr-o populaţie de 73 de milioane de locuitori, au fost chemaţi la urne.

În cadrul campaniei, AKP a evocat, în mai multe rânduri, perioada neagră a puciului din 1980, afirmând că vrea să zdrobească "tutela militarilor", dur criticată în Turcia, unde zeci de ofiţeri sunt urmăriţi în justiţie pentru comploturi împotriva regimului.

"Perdanţii (votului) sunt cei care susţin puciurile şi cei care rezistă schimbărilor", a declarat Erdogan.

Această reformă constituţională ar putea permite judecarea autorilor loviturii de stat din 1980. Armata, care se vrea un pilon al caracterului laic al statului, a răsturnat de la putere patru Guverne, începând din 1960.