Presa britanică vorbeşte despre sărăcia care îi aşteaptă în România pe romii plecaţi de la Belfast

The Guardian descrie, în ediţia electronică de sâmbătă, localitatea Tileagd, unde au revenit unii dintre romii care au părăsit Belfastul, dar şi condiţiile precare de viaţă ale acestora în România.

Unul dintre reprezentanţii primăriei locale, citat de ziar, afirmă că populaţia locală nu are relaţii "foarte prietenoase" cu comunitatea romilor, deoarece aceştia fură, deşi "sunt şi unii ţigani care sunt oameni buni". "Nu vor să muncească. Mai degrabă fură decât să muncească. Atunci când obţin slujbe, le părăsesc după câteva zile. Majoritatea părăsesc şcoala la 11 ani. Ştiu unul singur care a terminat liceul. A plecat în Marea Britanie. Oricum, asta spun părinţii - s-ar putea să fie în închisoare", adaugă acesta.

Totuşi, reprezentantul unei campanii de luptă împotriva discriminării afirmă că în România se manifestă mai degrabă ignoranţa decât rasismul activ, spre deosebire de Ungaria, unde romii sunt ţintele unor atacuri violente. Romii sunt prinşi într-un "cerc vicios: dacă nu au educaţie sau locuri de muncă, sigur că fură pentru a supravieţui - şi desigur că oamenii vorbesc despre criminalitatea în rândurile romilor", spune el.

Chiar dacă sunt reticenţi să recunoască faptul că au revenit de la Belfast, romii spun că în Irlanda s-au bucurat de un tratament corect, chiar dacă acolo cerşeau. Cu toate acestea, reuşeau să câştige, într-o singură zi, mai mult decât cei 50 de euro pe care îi obţin ca ajutor lunar în România, unde spun că nu găsesc nimic de lucru.

Times vorbeşte, în ediţia electronică de sâmbătă, despre sărăcia, disperarea şi condiţiile de viaţă "medievale" care îi aşteaptă pe romi în România, descriind o comunitate cu zeci de copii dezbrăcaţi, "unii dintre ei subnutriţi, toţi murdari" şi cai bătrâni şi obosiţi care trag căruţe.

"Cât de îngrozite trebuie să fi fost familiile de romi din Belfast pentru a alege asta în locul vieţilor lor imperfecte din Irlanda de Nord?", se întreabă autorul reportajului.

"Viaţa în Belfast era bună, am avut perioade chiar bune, dar nu pot risca viaţa familiei mele", afirmă unul dintre romii reveniţi deja în România, care spune însă că vrea să se întoarcă în Irlanda de Nord. El adaugă că guvernul român nu face nimic pentru a-i ajuta, în timp ce politicienii din Irlanda de Nord le-au asigurat cazare temporară şi le-au plătit drumul până acasă. "Oamenii din Belfast au fost nemaipomeniţi, în timp ce Guvernul nostru nu a făcut nimic. Mergem acolo să muncim pentru că suntem săraci şi aici nu este nimic pentru noi", adaugă Florin Fekete.

El spune că la Belfast chiriile sunt mici, permiţând închirierea unei locuinţe pentru 350 de lire pe lună, în condiţiile în care putea câştiga 45 de lire zilnic din vânzarea de ziare sau spălarea maşinilor, iar copii puteau merge la şcoală.

Conform Times, romii din Batar au plecat cu regularitate către Belfast timp de patru ani, stabilindu-se în Irlanda de Nord şi trimiţând apoi bani în România. Primarul din Batar afirmă că "Belfastul este bun pentru Batar", deoarece romii se întorc acasă cu suficienţi bani pentru a-şi cumpăra case, iar acest lucru contribuie la integrarea lor.