Presa de limbă germană comentează protestele din Chişinău

Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, exemplul oferit de Republica Moldova ar putea fi considerat un "non-stat". "Ar trebui să fie introdusă şi categoria de non-stat, acolo unde toate criteriile de delimitare lipsesc. Un exemplu ar putea fi Republica Moldova. Un stat rezultat din dezintegrarea fostei Uniuni Sovietice, la rândul lui dezintegrat. Limba de stat românească este numită moldovenească, guvernul este asigurat din 1991 de comunişti. Indecişi, ei se îndreaptă când spre UE, când spre Rusia", scrie cotidianul german.

"Ţara este extrem de săracă, (iar) din motive geopolitice este şi scena unei permanente crize de management. Un exemplu cum nu se poate mai bun pentru urmările lăsate de Războiul Rece în Europa: conflicte ce nu pot fi soluţionate", continuă publicaţia.

Cotidianul elveţian Neue Zurcher Zeitung se întreabă cine se află în spatele mişcărilor de stradă de la Chişinău: "opoziţia înfrântă în alegeri sau tinerii adunaţi spontan, independenţi din punct de vedere politic". Publicaţia îl citează şi pe reprezentantul european pentru politică externă, Javier Solana, care a condamnat atacurile asupra instituţiilor statului, dar care a subliniat şi dreptul populaţiei de a participa la demonstratii paşnice.

În capitala austriacă Viena, ziarul Die Presse îl citează pe Vladimir Voronin care califică evenimentele drept "încercare de puci". Presa austriacă anunţa, miercuri dimineaţă, citând medici din Chişinău, că aproximativ 100 de persoane au fost rănite în urma ciocnirilor cu reprezentanţii forţelor de ordine.

Ediţia online a săptamânalului german Der Spiegel analizează dorinţa protestatarilor moldoveni de a se uni cu România, "urmând modelul german". Potrivit unui diplomat european, dacă românii şi moldovenii se decid în favoarea unei reunificări, Uniunea Europeană nu se va putea opune, scrie publicaţia citată. Germania a creat un precedent, prin aderarea Republicii Democrate la cea Federală, continuă săptămânalul.