Presa internaţională: Strategia Rusiei în Ucraina provoacă divergenţe în rândul statelor din UE

Deşi miniştrii de Externe din cele 28 de state membre UE au decis, luni, la Luxemburg, extinderea la 33 de persoane a listei cu persoanele vizate de sancţiunile Uniunii Europene, divergenţe profunde persistă în privinţa criteriilor pentru declanşarea celei de-a treia etape a măsurilor restrictive împotriva Moscovei.

Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat însă că liderii UE s-ar putea reuniuni săptămâna viitoare pentru adoptarea unui nou set de sancţiuni. Diplomaţii europeni consideră însă că este puţin probabilă organizarea unui summit extraordinar, mai ales că poziţiile statelor UE sunt total opuse în acest caz.

"Dacă Rusia nu depăşeşte linia roşie printr-o intervenţie militară, cred că nici UE nu va depăşi un nou prag, prin impunerea sancţiunilor economice", a dclarat Stefan Lehne, expert UE pentru Europa de Est.

În locul unei operaţiuni directe, Moscova pare însă să fi adoptat strategia ocupării instituţiilor locale de către militanţi proruşi înarmaţi în oraşele din estul Ucrainei, susţinută, în paralel, de o creştere considerabilă a preţului la livrarea gazelor naturale, un mijloc de presiune asupra Kievului, dar şi o modalitate de a "sabota" alegerile prezidenţiale anticipate programate la 25 mai.

Expertul Stefan Lehne consideră că preşedintele Vladimir Putin are în vedere delegitimarea puterii de la Kiev, lăsând impresia că statul ucrainean nu-şi mai asumă niciun rol în est, evitând însă o prezenţă militară rusă evidentă în aceste regiuni.

- Germania evită să se afle în prim plan

Pe fondul crizei din Ucraina, Berlinul evită un rol de prim plan. Cancelarul german Angela Merkel se află deja în concediu de Paşte, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a început un turneu în Asia de Est, iar diplomaţii germani au menţinut o poziţie scăzută la reuniunea de luni a miniştrilor europeni de Externe.

Între timp, vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care deţine şi funcţia de ministrul al Economiei şi Energiei, a îndemnat Rusia să arate că doreşte cu adevărat diminuarea tensiunilor în criza ucraineană cu prilejul discuţiilor de la Geneva, unde sunt aşteptaţi diplomaţi ruşi, ucraineni, europeni şi americani.

Unii diplomaţi susţin că europenii doresc să consolideze poziţia occidentalilor în privinţa crizei din Ucraina la reuniunea de la Geneva. UE va fi reprezentată la discuţiile de Geneva de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pentru a întări impresia că ameninţarea cu impunerea sancţiunilor economice este cât se poate de reală.

Cu toate acestea, potrivit unor reprezentanţi europeni, pregătirile la Bruxelles pentru o schimbare de poziţie a UE în criza din Ucraina nu înregistrează progrese, în pofida presiunilor făcute în acest sens de americani.

Eventuale sancţiuni ar reprezentată o lovitură greu de suportat de unele dintre statele UE. Germania importă o mare parte din energia sa din Rusia, deşi Moscova este doar cel de-al 11-lea partener comercial al Berlinului. Franţa are un contract privind vânzarea de nave de război Rusiei, iar Marea Britanie reprezintă centrul financiar offshore pentru cei mai bogaţi oameni de afaceri ruşi.

Până în prezent, fiecare ţară din UE a cerut ca alţii să suporte eventualele consecinţe ale impunerii sancţiunilor economice împotriva Rusiei. Londra susţine reducerea dependenţei economice faţă de Rusia şi suspendarea exporturilor de arme, dar este rezervată faţă de blocarea schimburilor financiare. În schimb, Parisul susţine ideea sancţiunilor împotriva oligarhilor ruşi.

Lituania, care este în totalitate dependentă de livrările de gaze din Rusia, susţine, la rândul său, ca eventualele sancţiuni să vizeze sectorul bancar rus şi vânzările de arme.

- Europenii, împărţiţi în trei tabere

Potrivit diplomaţilor, trei grupuri egale ca importanţă s-au conturat la reuniunea de la Luxemburg a miniştrilor europeni de Externe. Unul este format din ţările care susţin impunerea de noi sancţiuni, format din Marea Britanie, Franţa, Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia şi cele trei state baltice.

În cel de-al doilea grup se află Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Spania, Portugalia şi Malta, care sunt mai rezervate în privina impunerii de sancţiuni.

În cel de-al treilea grup se află ţările indecise, iar în fruntea acestora se află Germania, dar şi Olanda, Belgia, Finlanda, Irlanda, România, Slovenia, Slovacia şi Croaţia.