Preşedinta Lituaniei avertizează împotriva vânzării de tehnologii militare către Rusia

„Asistăm la o mistralizare a politicii Uniunii Europene”, a declarat Grybauskaite pentru postul public de radio LRT, făcând referire la contractul în valoare de 1,1 miliarde de euro, pentru care Franţa este criticată de occidentali.

„Valorile şi securitatea sunt trădate în favoarea afacerilor, regula «cumpără şi cucereşte» fiind aplicată” de Rusia pentru a diviza membrele UE, a declarat ea, parafrazând proverbul „dezbină şi cucereşte”.

„Vânzarea de tehnologii militare Rusiei în circumstanţele actuale nu poate fi tolerată”, a adăugat ea.

UE a respins cererea Rusiei de ridicare a unor sanțiuni ca parte a unui acord parțial de încetare a focului. UE cere „retragerea necondiționată a tuturor forțelor militare ruse de pe întregul teritoriu al Ucrainei”

Războiul din Ucraina, ziua 1118. Germania trimite Ucrainei sisteme Gepard, muniție și drone / UE aprobă a treia tranșă de 3,5 miliarde de euro pentru Ucraina prin programul de asistență

Declaraţia preşedintei lituaniene intervine în momentul în care miniştrii Afacerilor Externe din UE urmează să se întâlnească marţi la Bruxelles pentru a decide o eventuală înăsprire a sancţiunilor impuse Rusiei în cadrul crizei ucrainene, după prăbuşirea avionului malaysian.

Conform preşedintei lituaniene, o politică „indecisă” a UE constituie „o invitaţie directă pentru agresor de a fi mai agresiv pe viitor”.

Statele baltice şi Polonia, care au aderat la UE şi la NATO după căderea comunismului, sunt preocupate de extinderea crizei în Ucraina.

„Nazismul nu a fost oprit în anii ’90 şi asistăm în acest moment la şovinismul Marii Rusii, care conduce la lucruri precum un atac împotriva unui avion civil”, a declarat Grybauskaite.

„Cei care au organizat, comandat şi livrat armament trebuie judecaţi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga”, a adăugat ea.

Preşedinta Lituaniei urma să participe marţi, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de stat din Europa centrală şi de Est (Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România, Polonia şi Cehia), prevăzută iniţial înaintea summitului NATO din septembrie, dar în acest context internaţional, dedicată în special crizei din Ucraina.