Preşedintele bolivian a ajuns în La Paz, după o escală forţată la Viena

Parisul s-a arătat stânjenit de scandalul diplomatic provocat de refuzul de survolare a teritoriului său de către avionul prezidenţial bolivian, generat de suspiciunile privind transportarea informaticianului american Edward Snowden.

"Unele ţări europene trebuie să se elibereze de imperiul nord-american, dar nouă nu este teamă deoarece suntem un popor demn şi suveran", a declarat preşedintele bolivian într-un scurt discurs susţinut la aeroport.

Miercuri, Ministerul de Externe bolivian a anunţat că respinge cererea de extrădare în Statele Unite a lui Edward Snowden: "Este vorba despre o cerere de extrădare surprinzătoare, ilegală, nefondată şi sugestivă, care va fi respinsă imediat şi categoric", afirmă comunicatul ministerului.

Încercând să calmeze tensiunea generată între cele două ţări, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, l-a sunat pe omologul său bolivian, David Choquehuanca, pentru a-l asigura că Parisul nu a intenţionat niciodată să refuze avionului prezidenţial bolivian survolarea teritoriului francez.

Laurent Fabius a "exprimat regretele Franţei ca urmare a evenimentelor neprevăzute generate pentru preşedintele Morales de întârzierile în confirmarea autorizaţiei de survol", a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului Philippe Lalliot, într-un comunicat.

În cadrul unei întrevederi, Fabius a "subliniat că autorizaţia de survol a fost confirmat imediat ce autorităţile franceze au fost informate că aeronava respectivă era cea a preşedintelui Morales". El a precizat, de asemenea, că nu a avut "niciodată intenţia de a refuza accesul în spaţiul aerian francez a avionului preşedintelui Morales, care este binevenit" în Franţa, a continuat purtătorul de cuvânt.

Anterior, preşedintele François Hollande a asigurat că a dat "imediat" autorizaţia de survol avionului lui Evo Morales ... atunci când a aflat că la bordul aparatului era acesta din urmă.

"Au fost informaţii contradictorii cu privire la pasagerii care se aflau la bord", a declarat Hollande, făcând aluzie la acuzaţiile false privind prezenţa lui Edward Snowden, aflat la originea unor dezvăluiri scandaloase despre un program de supraveghere eletronică al Statelor Unite.

"Imediat ce am aflat că este avionul preşedintelui bolivian, am dat autorizaţia de survol", a adăugat el.

Dar avionul, care a plecat din Moscova şi se îndrepta spre arhipelagul spaniol Canare înainte de a ajunge în Bolivia, a fost constrâns, marţi seara, să facă escală la Viena, unde a rămas blocat timp de 13 ore, după ce i s-a refuzat accesul în spaţiul aerian al mai multor ţări europene.

Acesta a putut decola în cele din urmă miercuri, după ce Austria şi Bolivia au confirmat că Snowden nu se află la bord. Evo Morales a calificat această escală forţată drept o "eroare istorică" şi o "agresiune".

Reacţia a fost puternică în Bolivia, unde, potrivit unui deputat, Parlamentul se pregăteşte să ceară expulzarea din ţară a ambasadorilor Franţei, Portugaliei şi Italiei, ca represalii faţă de interzicerea survolului. De asemenea, au avut loc incidente în apropierea ambasadei Franţei din Bolivia, unde au fost aruncate pietre şi au fost incendiate drapele franceze.

Explicaţiile autorităţilor nu au mulţumit o bună parte din clasa politică franceză care a denunţat o "aservire" a Franţei la interesele americane.

François Hollande a reacţionat vehement, luni, la dezvăluirea faptului că instituţiile UE şi statele europene erau spionate de Statele Unite, asigurând că Franţa "nu poate să accepte acest tip de comportament", care trebuie să înceteze "imediat".

Marţi, după declaraţiile preşedintelui bolivian în cadrul vizitei sale la Moscova, care s-a declarat dispus să îl primească pe Edward Snowden, mai multe ţări europene între care Franţa au refuzat iniţial ca avionul lui Evo Morales să traverseze spaţiul lor european, suspectând că informaticianul american s-ar afla la bord.

Parisul, care pleda miercuri dimineaţa pentru o "suspendare temporară" a procesului de negocieri cu Statele Unite pe tema unui acord de liber schimb din cauza acestor dezvăluiri, a schimbat apoi tonul, pentru a accepta lansarea acestor negocieri la 8 iulie.