Juncker consideră că Erdogan încearcă să oprească negocierile de aderare „pentru a aduce responsabilitatea asupra Uniunii Europene, nu asupra Turciei”.
Preşedintele Comisiei Europene a îndemnat statele membre să continue discuţiile cu Turcia, iar responsabilitatea pentru un eventual eşec „aparţine în exclusivitate părţii turce”, cu referire la preşedintele turc.
Turcia a început negocierile pentru aderarea la UE în 2005, doar unul dintre cele 16 capitole de discuţii fiind încheiate. Totuşi, Blocul comunitar a promis să grăbească negocierile dacă Ankara va contribui la gestionarea fluxului de imigranţi.
UE intenţiona să aloce pentru Turcia fonduri de aproape 4 miliarde de euro (în perioada 2014- 2020). Până în prezent, 189 de milioane de euro au fost acordate pentru a ajuta Turcia să adopte standarde europene în diferite domenii, inclusiv în privinţa statului de drept, a drepturilor omului şi a libertăţii presei.
Oficialii Uniunii Europene şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la situaţia drepturilor omului în Turcia şi la situaţia politică, după tentativa eşuată de lovitură de stat de anul trecut. Referendumul din 16 aprilie din Turcia privind reformele constituţionale, în urma căruia prerogativele preşedintelui au fost extinse, a generat, de asemenea, dezamăgire şi dezaprobare în cadrul UE.
În luna iulie, Germania a anunţat posibilitatea suspendării plăţilor de ajutor din partea Uniunii Europene pentru Turcia, după arestarea a şase activişti pentru drepturile omului, inclusiv a preşedintelui Amnesty International din Turcia, Idil Eser, şi a cetăţeanului german Peter Steudtner, pe fondul unor acuzaţii de terorism.