Preşedintele Estoniei avertizează în legătură cu războiul hibrid rusesc: „Trebuie să fim pregătiţi... atacuri hibride, atacuri cibernetice: aceste lucruri se pot întâmpla”

Alar Karis a declarat că, deşi nu există o ameninţare directă la adresa Estoniei, este îngrijorat de miile de soldaţi ruşi trimişi în Belarus pentru exerciţii militare. Anul trecut, Belarus a direcţionat în mod deliberat un număr mare de migranţi către Polonia, Lituania şi Letonia, în încercarea de a tulbura ţările UE.

"Trebuie să fim pregătiţi... atacuri hibride, atacuri cibernetice: aceste lucruri se pot întâmpla", a declarat Karis pentru Financial Times. Criza de la graniţa dintre Belarus şi UE de anul trecut, când migranţii au fost blocaţi în condiţii adesea de îngheţ, "cu siguranţă nu a fost orchestrată de migranţii înşişi, ci de Belarus - şi chiar de Rusia însăşi. Pentru acest lucru trebuie să fim pregătiţi".

Statele baltice şi-au sporit gradul de pregătire militară şi au cerut o prezenţă sporită a NATO în regiunea lor, în timp ce Rusia continuă să îşi adune forţele la graniţa cu Ucraina, aproape de flancul estic al alianţei militare.

Marea Britanie a confirmat săptămâna aceasta că îşi va dubla prezenţa în Estonia, unde conduce un grup de luptă multinaţional de 1.000 de oameni. Germania a declarat că va trimite mai multe trupe în Lituania, iar Canada ia în considerare creşterea numărului de trupe în Letonia.

"Descurajarea este ceva care funcţionează dacă tratăm cu ruşii. Cu cât avem mai multe trupe aici, cu atât mai bine", a declarat Karis. "Pentru o ţară mică precum Estonia, este important să ne simţim în siguranţă".

Ţările baltice sunt deosebit de îngrijorate de cei peste 30.000 de soldaţi ruşi aflaţi într-un exerciţiu neanunţat în Belarus, care are legături puternice cu Moscova. "Dacă aceste trupe rămân acolo, bineînţeles că este o problemă, pentru că [Belarus] nu va mai fi independent", a declarat el.

Graniţa Belarusului cu Lituania şi Polonia se află la doar 100 km de exclava rusă Kaliningrad, care este considerată una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale NATO.

Karis, care a preluat în octombrie funcţia de preşedinte, a dezvăluit că Estonia a suferit 150 de tentative de atacuri cibernetice pe zi şi că "tentativele sunt atât de multe încât sunt dificil de urmărit".