Preşedintele Osetiei de Sud vrea alipirea acestui teritoriu la Rusia

"Am spus de mai multe ori şi vreau să confirm încă o dată: suntem puţini, un popor divizat. Este o problemă şi bineînţeles că vom încerca să ne unim cu Osetia de Nord", a declarat Kokoiti.

Oseţii, aflaţi în centrul conflictului dintre Rusia şi Georgia, sunt un popor din Caucaz stabilit într-o regiune considerată ca fiind limita dintre Europa şi Asia.

Aceştia trăiesc separaţi, în două entităţi politice la nord şi la sud de lanţul muntos: Osetia de Nord sau Alania, una dintre cele mai mici republici ale Federaţiei Ruse, şi Osetia de Sud, regiune a Georgiei, separatistă şi prorusă.

Separarea lor datează din 1922, atunci când sovieticii au transferat nordul acestei regiuni sub autoritatea Rusiei şi sudul sub cea a Georgiei.

Osetia de Sud s-a proclamat unilateral "republică sovietică" în 1990, decizie respinsă de Parlamentul separatist (faţă de URSS) georgian, care a decretat dizolvarea regiunii autonome. Separatiştii au câştigat un conflict armat împotriva trupelor georgiene cu susţinerea Moscovei.

De atunci, puterea prorusă cere în mod periodic alipirea la Rusia şi majoritatea celor 70.000 de locuitori ai săi au primit cetăţenie rusă.

Cu un teritoriu de 8.000 de kilometri pătraţi, Osetia de Nord numără aproximativ 680.000 de locuitori, dintre care 60 la sută oseţi şi 30 la sută ruşi.

Conflictul actual a fost declanşat atunci când trupele georgiene au încercat, în noaptea de joi spre vineri să preia controlul asupra Osetiei de Sud, provocând o contraofensivă rusă.