Preşedintele R.Moldova solicită modificarea Constituţiei pentru ca limba de stat să fie limba română

Nicolae Timofti a susţinut miercuri, cu ocazia Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, un discurs la Academia de Ştiinţe a Moldovei având drept subiect „Limba română, politica şi statul de drept”, potrivit preşedinte.md.

„În urmă cu aproape trei ani, în data de 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis în baza Declaraţiei de Independenţă şi a concluziilor ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, definitiv şi ireversibil, denumirea corectă a limbii de stat, aceasta fiind limba română”, a declarat preşedintele Republicii Moldova.

Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova prevede în prezent că limba de stat a ţării este limba moldovenească.

În discursul său, Timofti a subliniat că „vehicularea a două denumiri ale aceleiaşi limbi înseamnă scindarea continuă a societăţii moldave, iar modificarea Articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova ar reprezenta un gest de corectitudine politică şi juridică din partea Parlamentului”.

„Hotărârea interpretativă a Curţii Constituţionale are forţă de prevedere constituţională şi este obligatorie pentru toate organele de stat de orice nivel, începând cu administraţia publică centrală – preşedinţie, Parlament, Guvern, şi până la administraţia publică locală, până la cea mai mică primărie. În acest sens, modificarea Articolului 13 din Constituţie nu mai lasă loc de discuţii şi dispute. Ea este o obligaţie a Parlamentului. Trebuie să fie clar pentru toată lumea şi pentru membrii Legislativului, în primul rând: modificarea Articolului 13 înseamnă un gest de corectitudine politică şi juridică din partea Parlamentului, în sensul executării Hotărârii Curţii Constituţionale şi nimic mai mult. Aşa se procedează într-un stat de drept”, a precizat acesta.

Nicolae Timofti a menţionat, în ceea ce priveşte identitatea etnică, istorică, culturală şi lingvistică a moldovenilor, că aceştia sunt etnici români.

„Suntem etnici români, deşi ne spunem moldoveni. Voi aminti, în acest context, opinia unui lingvist notoriu, de valoare universală, a ilustrului savant Eugeniu Coşeriu, pământeanul nostru, care considera că moldovenii fac parte din românitate. Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală şi lingvistică”, a declarat Timofti.

Preşedintele Republicii Moldova a mai subliniat că de fiecare dată când a fost întrebat de ce origine este, a spus că este român, aşa cum este toată lumea care trăieşte pe teritoriul ţării sale.

„Am mai menţionat, în unele discuţii private, că în prezenţa şefilor de stat ai Comunităţii Statelor Independente, atunci când am fost întrebat de ce origine sunt am spus că sunt român, la fel cum au fost, părinţii, buneii mei şi tot neamul care trăieşte pe acest pământ. Să însuşim şi să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr şi să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort şi concentrare. Lupta absurdă împotriva evidenţei, împotriva adevărului nicicând nu a avut sorţi de izbândă. Ea doar mistuie puterea ziditoare de care este atâta nevoie în alte sfere ale vieţii noastre”, a subliniat acesta.

Nicolae Timofti a mai precizat în discursul său că „sărbătoarea consacrată limbii române a apărut ca reacţie firească a poporului la nedreptatea care i s-a făcut de-a lungul secolelor”.

„Republica Moldova este printre puţinele state din lume care are o sărbătoare dedicată limbii sale naţionale. Fără îndoială, este un prilej de bucurie. Totodată, istoria şi motivele care au stat la baza decretării ei reflectă destinul dramatic al neamului nostru. Sărbătoarea consacrată limbii române a apărut ca reacţie firească a poporului la nedreptatea care i s-a făcut de-a lungul secolelor. Din 1812 până în 1989, politicile imperiilor din care a făcut parte teritoriul statului nostru au îngrădit accesul limbii române la toate nivelurile vieţii sociale şi politice. Această realitate istorică nu poate fi contestată. Excepţie din cele aproape două secole face perioada de 22 de ani, 1918–1940, când teritoriul actual al Republicii Moldova a făcut parte din structura administrativă a statului România, iar limba română s-a manifestat firesc ca limbă de stat”, a menţionat acesta.

„Teritoriul statului nostru a fost întotdeauna un loc în care s-au intersectat interesele marilor puteri. (...) Populaţia de aici a servit de cobai în laboratoarele imperiului sovietic. Se ştie că politica lui Stalin a ajuns şi în sfera limbii. Experimentele lui au pornit prin formarea unor entităţi autonome, cum a fost Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, ca, apoi, să experimenteze prin impunerea unei „limbi literare noi”, care trebuia să legitimeze existenţa identităţii etnice moldoveneşti, de natură diferită faţă de cea românească. (...) Experienţele geopolitice din laboratoarele sistemului totalitar au mutilat destinele a milioane de oameni. (...) Ne amintim, în acest context, de intelectualii din Transnistria care au fost împuşcaţi într-o singură noapte, fiind acuzaţi pe nedrept de trădare de patrie. Dreptul lor de a scrie în limba română, de a avea acces la creaţia scriitorilor clasici români li s-a retras, fără drept de apel, într-o singură zi. Tot aşa cum, în 1940, moldovenii au devenit peste noapte analfabeţi, interzicându-li-se alfabetul românesc şi impunându-li-se unul străin fiinţei limbii lor, cel rusesc”, a spus Timofti.