Prima întâlnire Ucraina-Rusia are loc la Paris, la fix o lună de la retragerea trupelor din Donbas

Pe 9 noiembrie 2019, armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi începeau să-şi retragă trupele dintr-un sector-cheie al liniei de front din estul Ucrainei, gest esenţial pentru a deschide calea primei întâlniri între Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, întâlnire care urmează să aibă loc pe 9 decembrie la Paris, în prezenta preşedintelui Franţei Emmanuel Macron şi a cancelarului german Angela Merkel.

Vladimir Putin pusese mai de mult această condiţie pentru reluarea negocierilor de pace, însă decizia ţarului de la Kremlin de a veni la Paris s-a mai lăsat aşteptată încă alte şase zile după retragerea efectivă a trupelor.

Emmanuel Macron a lucrat intens la organizarea acestui summit cvadripartit, mai ales cu ocazia ultimelor două întrevederi cu Vladimir Putin, tot în Franţa, la Brégancon şi apoi la Biarritz, ambele în luna august 2019, dar şi cu ocazia unei întâlniri cu tânărul preşedinte ucrainean, invitat la Paris chiar înainte de a fi ales.

Summitul de la Paris este primul în acest format după mai bine de trei ani de zile (octombrie 2016), iar obiectivul lui - asumat de Palatul Elysée - este acela de a "deschide o nouă secvenţă a punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk din februarie 2015".

Vedeta summitului de la Paris: Volodimir Zelenski

Tânărul preşedinte ucrainian Volodimir Zelenski (41 de ani) este în functie din luna mai 2019 când a fost ales după o victorie categorică (73,2%) în faţa fostului preşedinte Petro Poroşenko. Zelenski are în spate şi majoritatea absolută în Parlament. Cu o asemenea susţinere, dar contestat de o parte a populaţiei care îl acuză că vrea să "capituleze în faţa Rusiei", Zelenski a reuşit să-l readucă pe Putin la masa tratativelor, ceea ce reprezintă deja un succes.

„Meniul” discuţiilor:

Pe ordinea de zi la Paris se află, pe de o parte, încetarea imediată a focului, retragerea armamentului greu, alegeri locale şi restaurarea controlului de către Kiev a frontierei cu Rusia, iar pe de alta parte, o autonomie crescută a teritoriilor sub control separatist (Doneţk şi Luhansk).

Vladimir Putin îşi doreşte un progres real în privinţa organizării de alegeri în cele două regiuni separatiste controlate de Rusia. Însă mulţi analişti consideră că liderul de la Kremlin vrea în realitate continuarea unui conflict latent în Ucraina, pe modelul celui din Georgia, pentru a putea menţine Kievul departe de NATO şi de Uniunea Europeană, permiţând astfel Moscovei să-şi menţină influenţa în zonă.

În aceste condiţii, pentru Paris şi Berlin marja de manevră este extrem de redusă.

Emmanuel Macron estimează, totuşi, că a făcut paşi importanti pe teren diplomatic prin readucerea lui Putin la masa tratativelor, condiţie esenţială pentru relansarea unui dialog durabil cu Rusia.

Însă adevăratul câştigător strategic al momentului rămâne Vladimir Putin, fiindcă problema retrocedării peninsulei Crimeea a dispărut complet din toate tratativele de pace.

Ucraina - care îşi pune speranţe într-un împrumut de 5,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional cu condiţia de a începe un real proces de garantare a independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei – are, după cum se vede, alte priorităţi pentru moment.