Intervenţia a fost declanşată după mai multe săptămâni de ezitări, un mandat ONU, o decizie de susţinere din partea ţărilor arabe, o reuniune extraordinară a liderilor din ţări occidentale şi arabe şi numeroase apeluri ale opoziţiei libiene.
Liderul libian, care a avertizat Franţa, Marea Britanie şi ONU că vor regreta orice ingerinţă în Libia, a anunţat sâmbătă că Mediterana a devenit câmp de luptă şi a ameninţat că va ataca obiective civile şi militare din zonă.
Statele Unite şi Marea Britanie au lansat, de pe nave şi submarine, un prim val de peste 110 rachete de croazieră Tomahawk vizând mai mult de 20 de obiective, printre care se află sisteme de apărare antiaeriană şi centre de comunicaţii strategice, situate în zona de litoral.
Pentagonul a anunţat însă că impactul atacurilor nu poate fi evaluat imediat, deoarece operaţiunile se desfăşoară pe timp de noapte.
Operaţiunea militară a fost declanşată printr-un atac aerian francez asupra unui vehicul al forţelor pro-Kadhafi, lansat la ora 16.45 GMT. Atacurile au fost primele lansate după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi Rezoluţia 1.973, care prevede utilizarea forţei pentru protejarea populaţiei civile din Libia.
Autorităţile libiene au anunţat că raidurile au vizat obiective civile, inclusiv un spital, şi s-au soldat cu „numeroase victime civile”, însă informaţiile nu au putut fi confirmate din surse independente.
Preşedintele Parlamentului libian, Mohammed Zwei, care a denunţat o „agresiune barbară”, a afirmat că aceasta a vizat „obiective civile şi militare” şi s-a soldat cu „numeroase victime” şi „pagube materiale grave” la Tripoli şi Misrata. Un purtător de cuvânt militar a afirmat că raidurile au vizat obiective civile din oraşele Zuara, Sirt şi Benghazi, iar la Misrata au fost avariate rezervoare de carburanţi.
Televiziunea libiană a anunţat şi că apărarea antiaeriană a doborât un avion francez în regiunea Tripoli, însă armata franceză a dezminţit informaţia.
Operaţiunea internaţională a fost întâmpinată cu tiruri de bucurie şi claxoane la Al-Marj, la circa 100 de kilometri nord-est de Benghazi, unul dintre centrele insurecţiei libiene.
„Utilizarea forţei nu a fost opţiunea pe care o preferam”, a declarat preşedintele american, Barack Obama, care a anunţat că a autorizat o operaţiune militară limitată în Libia.
Rusia, care s-a abţinut de la votul de joi din Consiliul de Securitate al ONU, şi-a exprimat regretul pentru intervenţia armată din Libia, în timp ce comitetul pentru Libia al Uniunii Africane a respins ideea „oricărei intervenţii militare”.
Rezoluţia ONU prevede impunerea unei zone de interdicţie aeriană în Libia şi permite lansarea de atacuri aeriene împotriva trupelor loiale lui Kadhafi, pentru a determina încetarea represiunii soldate cu sute de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Textul adoptat de Consiliul de Securitate cere şi încetarea totală a atacurilor asupra civililor.
Deşi lansarea atacurilor coaliţiei părea iminentă, forţele pro-Kadhafi au încercat sâmbătă să preia controlul la Benghazi, bombardând sudul oraşului. Un avion militar al insurgenţilor a fost doborât de forţele guvernamentale, care au avansat către oraş cu tancuri, deschizând focul asupra cartierelor rezidenţiale.