Principalele formaţiuni care se vor confrunta în cadrul alegerilor din Grecia

Noua Democraţie (ND), partidul aflat la guvernare, îşi va continua politicile probusiness despre care afirmă că sporesc competitivitatea, stimulează creşterea şi dezvoltarea, în timp ce criticii argumentează că încă mai trebuie efectuate reforme structurale, iar aproximatv 20 la sută dintre greci trăiesc sub pragul sărăciei.

Mişcarea Socialistă Panelene (PASOK) susţine că Grecia ar trebui să se apropie mai mult de "modelul scandinav" al unui stat puternic şi prosper, solicitând în acelaşi timp fonduri suplimentare pentru educaţie, 5 la sută din PIB, în comparaţie cu 3,5 la sută în prezent.

Partidul Comunist (KKE), condus de Aleka Papariga, singura femeie aflată la conducerea unui partid parlamentar, acuză guvernul pentru reducerea salariilor muncitorilor, impozitarea săracilor şi reducerea impozitelor pentru cei bogaţi, vânzarea proprietăţilor statului către întreprinzătorii particulari şi nerespectarea drepturilor clasei muncitoare. În schimb KKE propune o pensie minimă de 1.050 euro pe lună, cu 500 de euro mai mult decât oferă guvernul actual, şi un salariu minim de 1.300 de euro, aproape dublu faţă de cel actual.

Atitudinea Coaliţiei partidelor de Stânga (SYRIZA), a căror popularitate a scăzut după alegerile din 2004 abia atingând pragul de 3 la sută necesar pentru a intra în parlament, favorizează imigranţii şi politicile de protecţie a mediului. Cu un electorat care se orientează din ce în ce mai mult către formaţiunile mai mici, popularitatea acestora a crescut în ultimele săptămâni şi este probabil ca duminică să intre în Parlament.

Apelul Popular Ortodox (LA.O.S.), de extremă dreaptă, ar putea fi unul dintre noii veniţi în Parlament, potrivit sondajelor de opinie, care arată că se bucură de sprijinul a mai mult de trei la sută din electorat. Partidul ar putea deveni un pion important în orientarea puterii, în cazul în care Noua Democraţie nu va câştiga o majoritate clară. Cazaferis afirmă că partidul său respinge atitudinea naţionalistă, oferind o alternativă viabilă electoratului dezamăgit atât de dreapta cât şi de stânga.