Principalele personalităţi şi forţe politice în alegerile generale din Serbia

TOMISLAV NIKOLICI

Candidat la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Sârb al Progresului (SNS, conservatori populişti), acest fost ultranaţionalist promovează de acum o apropiere a Serbiei de Uniunea Europeană, sub rezerva ca procesul să nu fie condiţionat de recunoaşterea de către Belgrad a independenţei Kosovo, proclamată unilateral în 2008.

El a făcut campanie promiţând o ameliorare a nivelului de trai pentru perdanţii tranziţiei către o economie de piaţă în anii '90.

Potrivit sondajelor, partidul său s-ar clasa pe primul loc la alegerile legislative cu aproximativ 33 la sută din voturi. Cel mai probabil, Nikolici se va confrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 20 mai cu preşedintele în exerciţiu Boris Tadici.

BORIS TADICI

Preşedintele în exerciţiu este candidatul Partidului Democratic (DS, centru-stânga) pentru un nou mandat. El a condus Serbia în anticamera UE, obţinând în martie pentru ţara sa statutul de candidat pentru aderarea la blocul european, după ce l-a arestat pe fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladici, inculpat pentru genocid de justiţia internaţională, şi după ce a acţionat în vederea unei ameliorări a relaţiilor cu Kosovo.

Potrivit sondajelor, DS ar fi a doua formaţiune din Parlament, dar analiştii apreciază că aceasta va putea forma o nouă majoritate.

Tadici ar urma să se confrunte în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale cu candidatul conservator populist Tomislav Nikolici.

IVIŢA DACICI

Candidat la prezidenţiale din partea Partidului Socialist Sârb (SPS), o formaţiune fondată de Slobodan Miloşevici, decedat în 2006.

Dacici a preluat conducerea partidului în 2006 şi l-a transformat într-o formaţiune modernă proeuropeană. SPS este creditat cu aproximativ 12 la sută din intenţiile de vot şi ar urma să joace rolul de "partid balama" în formarea noului Guvern. Dacici şi SPS fac parte din coaliţia guvernamentală aflată la putere, formată în jurul lui Boris Tadici.

Potrivit sondajelor, mai multe formaţiuni mici ar urma să depăşească pragul de 5 la sută necesar pentru a intra în Parlament. Este vorba în special de Partidul Democrat Liberal (LDP), singurul care promovează recunoaşterea independenţei Kosovo, şi partidul Regiunile Unite ale Serbiei (URS). Cele două formaţiuni ar urma să susţină un Guvern care va fi format în jurul partidului lui Boris Tadici.

Partidul Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), condus de Voislav Seseli, judecat în prezent pentru crime de război de justiţia internaţinală, ar urma să intre, de asemenea, în Parlament, la fel ca Partidul Democratic din Serbia (DSS, naţionalist), al fostului premier Voislav Koştuniţa.