PROCESUL CRIMINALULUI DIN OSLO: Anders Behring Breivik compare în justiţie, acuzat de uciderea a 77 de persoane în iulie 2011

Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială - chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare?

La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă la baza turnului care adăposteşte sediul premierului, absent din clădire la momentul respectiv.

Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo. Atacul s-a soldat cu 69 de victime, în principal adolescenţi prinşi în capcană lângă un lac cu ape îngheţate.

Niciodată o persoană nu a provocat atâtea victime prin împuşcare, potrivit lui Jack Levin şi James Alan Fox, autorii mai multor lucrări despre ucigaşii în masă.

"Au fost masacre mai mari cu alte tipuri de arme dar nu cu o armă de foc", a explicat pentru AFP Jack Levin, profesor de criminologie la Northeastern University din Boston.

"Teroriştii vizează în general un număr maxim de victime şi folosesc explozibili", a scris el într-un e-mail.

Afirmând că este în război împotriva "invaziei musulmane" în Europa şi a multiculturalismului, Breivik, în vârstă de 33 de ani în prezent, şi-a calificat gestul drept "atroce dar necesar", adăugând că este vorba despre "un atac preventiv împotriva trădătorilor patriei".

Într-o inversare neobişnuită a rolurilor, apărarea va încerca să obţină ca acuzatul să fie recunoscut vinovat din punct de vedere penal, aşa cum a cerut acesta, în timp ce Parchetul este dispus să îl declare iresponsabil pe baza unei expertize psihiatrice care a conchis că acesta este psihotic.

Dacă avocaţii obţin câştig de cauză, Breivik va fi închis atât timp cât va fi considerat periculos.

Apreciind că internarea sa într-un centru psihiatric va fi "mai rea decât moartea", extremistul vrea să fie recunoscut sănătos mental pentru a nu i se invalida manifestul ideologic pe care l-a difuzat în ziua atacurilor, ce ar fi trebuit să atragă atenţia asupra acestui document islamofob.

Pentru apărare nu există nicio îndoială: acuzatul trebuie să devină un om liber la un moment dat. "În Norvegia nu există închisoare pe viaţă. La un moment dat, el se va întoarce în societate, nu într-un viitor apropiat, ci după mulţi ani", a afirmat avocatul său, Geir Lippestad.

Dacă în schimb se va decide că nu a fot responsabil penal, Breivik va primi îngrijiri psihiatrice într-o instituţie specializată, probabil pe viaţă.

Anul trecut, doi experţi psihiatrici au conchis că acesta suferă de "schizofrenie paranoidă" şi nu poate să fie condamnat la închisoare.

În faţa nemulţumirii provocate de această concluzie, justiţia a ordonat o nouă expertiză care a apreciat că acesta nu suferă de psihoză şi este responsabil penal.

În ultimă instanţă, judecătorii vor fi cei care vor decide în privinţa responsabilităţii penale a acuzatului, în verdictul lor aşteptat în iulie.

Indiferent dacă va fi închisoare sau internare într-o instituţie psihiatrică, acuzarea speră că ucigaşul nu îşi va recăpăta niciodată libertatea.

"Ne-ar fi foarte greu să îl vedem cum se plimbă liber pe stradă în câţiva ani", a declarat Svein Holden, unul dintre procurorii care se ocupă de caz.

Carnagiul a bulversat profund Norvegia, ţara premiilor Nobel pentru Pace, provocând scene emoţionante de unitate naţională şi declanşând o vastă dezbatere despre delicatul echilibru între liberalism şi securitate.

În faţa ororii, premierul laburist Jens Stoltenberg a promis "mai multă democraţie, mai multă deschidere şi mai multă umanitate, dar fără naivitate".

La presiunea unei opinii publice şocate, autorităţile au fost nevoite să îşi ceară scuze pentru întârzierea cu care l-au arestat pe ucigaş.

În săptămânile următoare, sute de jurnalişti reprezentând aproximativ 210 redacţii vor veni la Oslo pentru a transmite de la proces.

"Atât ca gravitate a faptelor examinate, cât şi din punct de vedere logistic, acesta este cel mai important proces pe care l-am organizat vreoadată", a subliniat preşedintele tribunalului din Oslo, Geir Engebretsen.

În ceea ce priveşte rudele victimele, ele susţin că nu mai aşteaptă decât un singur lucru: să se facă dreptate.

"Vrem un proces curat, serios şi demn pentru ca vinovatul să fie condamnat şi să se facă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat la 22 iulie", a declarat pentru AFP Trond Blattmann, preşedintele grupului de susţinere a familiilor, care şi-a pierdut un fiu pe insula Utoeya.