„Aş dori să spun poporului irlandez cât de mult am fost încurajaţi de progresele realizate în Irlanda de Nord”, a subliniat preşedintele american, la finalul unei întâlniri cu premierul irlandez, Enda Kenny, la Dublin, în cadrul primei etape a turneului de şase zile pe care îl efectuează în Europa.
„Acest lucru înseamnă că pacea este posibilă şi că popoarele care se confruntă de mult timp pot stabili noi relaţii”, a adăugat el.
„A o vedea pe Majestatea Sa, Regina Angliei, venind aici, permite o căldură a schimburilor şi cicatrizarea rănilor. A şti că fostul premier Fitzgerald a putut-o vedea pe regină în ţara sa trimite un semnal, nu doar Angliei, nu doar în Irlanda, ci întregii lumi”, a continuat Obama.
Garret Fitzgerald, semnatar al unui acord, în 1985, care a deschis calea procesului de pace în Iralanda de Nord, a putut urmări, la televizor, imagini din cadrul vizitei reginei, săptămâna trecută, cu doar câteva ore înainte de moartea sa, la vârsta de 85 de ani, potrivit presei locale.
Vizita Elisabetei a II-a a transmis în lume un semnal echivalent cu ceea ce Robert Kennedy a numit „o undă de speranţă”, a apreciat Obama, referindu-se la fostul candidat la preşedinţia americană, asasinat în 1968.
Această declaraţie a putut fi interpretată de unii ca o aluzie la conflictul israeliano-palestinian, chiar dacă preşedintele Barack Obama, care a lansat, recent, un apel la pace în Orientul Mijlociu, nu l-a menţionat în mod explicit.
De asemenea, Obama şi-a exprimat satisfacţia faţă de progresul înregistrat de Irlanda cu privire la ieşirea din criza economică, un „parcurs dificil”, dar, pe care, poporul irlandez este capabil să îl ducă la bun sfârşit, a apreciat el.
Preşedintele a insistat asupra „legăturilor de sânge” care unesc ţara sa de Irlanda. Aproape 34 de milioane de americani au origini irlandeze, inclusiv Barack Obama.