Procesul lui Anders Breivik: Criminalul din Oslo va compărea public pentru prima dată pe 19 septembrie

Respingând o cerere a poliţiei ca audierea să aibă loc cu uşile închise, judecătorul a decis că presa, rudele victimelor, supravieţuitorii şi alte persoane care au suferit un prejudiciu ar putea asista la audierea care va analiza prelungirea arestului prevenitv al lui Behring Breivik şi va stabili condiţiile în care se va menţine acesta.

Şedinţa va fi totuşi încadrată de reguli foarte stricte: va rămâne închisă pentru alţi membri ai publicului, fotografiile presupusului ucigaş nu vor fi autorizate, iar jurnaliştii prezenţi în sală nu vor putea relata despre declaraţiile făcute cu această ocazie.

Poliţia a cerut ca audierea să aibă loc cu uşile închise, la fel ca precedentele, afirmând că se teme că Behring Breivik va încerca să comunice cu eventualii complici.

Ea va contesta decizia tribunalului, potrivit unui oficial, Christian Hatlo, citat de cotidianul Verdens Gang (VG) pe site-ul său de Internet.

Apărarea a cerut încă de la început ca dezbaterile să fie publice.

"Curtea nu vede de ce prezenţa publicului ar putea complica elucidarea cazului", scrie judecătoarea Anne Margrethe luni, în decizia sa.

"În avizul poliţiei în favoarea desfăşurării audierii cu uşile închise, sunt foarte puţine elemente concrete privind tipul de informaţie pe care suspectul ar putea-o transmite şi privind identitatea şi rolul acestor eventuali (complici)", a precizat ea.

În afară de prelungirea detenţiei provizorii a lui Behring Breivik, judecătorul se va pronunţa în cursul audierii şi asupra menţinerii lui în izolare totală.

Behring Breivik, în vârstă de 32 de ani, a recunoscut că este autorul atentatului cu bombă împotriva sediului Guvernului norvegian din Oslo, apoi al atacului împtoriva unei reuniuni a tinerilor pe insula Utoeya, situată la circa 40 de kilometri nord-vest de capitală, două atacuri soldate cu 77 de morţi în total.

Prezentându-se drept un cruciat al războiului împotriva "invaziei musulmane" şi multiculturalismului în Europa, el afirmă că a acţionat singur, evocând existenţa altor celule în Norvegia şi în străinătate.