Procurorul general interimar al Ucrainei: Cazurile împotriva lui Timoşenko pot fi închise doar dacă există dovezi că este nevinovată

"Aceste cazuri vor fi revizuite", a anunţat procurorul general interimar, adăugând că a dat ordin ca acestea să fie studiate.

"Dacă nu există dovezi cu privire la vina ei, atunci, desigur, vom lua o decizie obiectivă", a adăugat Mahniţki într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Kiev.

Timoşenko a fost eliberată sâmbătă după ce a ispăşit doi ani şi jumătate din pedeapsa de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Ea a fost condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru că a semnat, în calitate de şef al Guvernului, un acord pe tema gazelor cu Rusia ale cărui condiţii au fost descrise drept prejudicioase pentru ţara sa.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Ucraina, în aprilie, în dosarul fostului premier Iulia Timoşenko, considerând în unanimitate drept "arbitrară şi ilegală" plasarea sa în detenţie provizorie. Judecătorii de la Strasbourg au condamnat Ucraina pentru patru încălcări ale drepturilor fundamentale ale lui Timoşenko.

Ea era judecată, de asemenea, pentru fraudă fiscală, în cadrul altui proces.

De asemenea, Timoşenko a fost inculpată în ianuarie 2013 pentru complicitate la uciderea la comandă a unui deputat, în 1996, acuzaţii pe care le-a respins în bloc, denunţând o răzbunare a puterii ce urmăreşte să o înlăture de pe scena politică.

Născută la 27 noiembrie 1960, inginer-economist în perioada fostei Uniuni Sovietice, Timoşenko a condus, după independenţa ţării, în 1991, o importantă companie energetică ce deţinea monopolul importurilor de gaze ruseşti în Ucraina.

Din cauza acestui post, obţinut cu ajutorul lui Pavlo Lazarenko, un fost premier ucrainean care, în prezent, este încarcerat în Statele Unite pentru escrocherie şi spălare de bani, a fost acuzată atât în Ucraina, cât şi în Rusia, de mituirea unor oficiali din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Aceste cazuri au fost închise în 2005, în circumstanţe obscure, după "revoluţia portocalie" din 2004, care a propulsat-o pe Timoşenko în fruntea Guvernului.