Proiectul de rezoluţie a Parlamentului European, care ar urma să fie votat joi, cere instituţiilor UE comemorarea crimelor comunismului

Redăm integral textul proiectului:

„Parlamentul European,

- Ţinând cont de universalitatea drepturilor omului şi de principiile fundamentale ale Uniunii Europene, o comunitate bazată pe valori comune,

- Ţinând cont de Declaraţia Universală a Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948,

- Ţinând cont de rezoluţia din 19 septembrie 2019 privind importanţa memoriei europene pentru viitorul Europei,

- Ţinând cont de rezoluţiile şi declaraţiile privind crime comise de regimurile totalitariste comuniste, adoptate de un număr de parlamente naţionale,

- Ţinând cont de regula 132/2 a Regulamentului de Procedură,

A. Având în vedere că marcarea a 30 de ani de comemorare a Revoluţiei române, declanşată de revolta de la Timişoara, care a continuat în toate localităţile ţării şi a culminat cu revoluţia antitotalitară din Bucureşti, conducând la căderea regimului comunist şi la introducerea democraţiei, a marcat în mod tragic tranziţia poporului român spre libertate şi stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de persoane rănite grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate;

B. Având în vedere că Revoluţia română din decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;

C. Având în vedere că Revoluţia din decembrie 1989 şi sacrificiul cetăţenilor români care au stat în mod curajos în faţa gloanţelor a deschis drumul ţării spre NATO, Uniunea Europeană şi lumea democratică, de care fusese separată anterior împotriva voinţei poporului român, după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial;

D. Având în vedere că folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a clătinat dureros întreaga societate română şi că identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă agonizantă pentru victime, familiile lor şi pentru toţi cetăţenii români;

E. Având în vedere că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;

F. Având în vedere că deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului (Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi alţii vs. România, Acatrinei şi alţii vs. România, Şandru şi alţii vs. România) recunosc că în timpul Revoluţiei au avut loc încălcări masive ale drepturilor fundamentale – precum încălcarea dreptului la viaţă, încălcarea interdicţiei privind tortura, tratamentele inumane sau degradante, încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi familiei – comise de forţele regimului dictatorial comunist, care au deschis focul împotriva protestatarilor paşnici, lipsind de libertate un număr mare de protestatari faţă de actele de oprimare comise de Ceauşescu, având în vedere că după tot acest timp nici victimele, nici moştenitorii acestora nu au aflat adevărul despre circumstanţele exacte ale acestor tragedii;

G. Având în vedere că, după cum prevede art. 2 al Tratatului UE, Uniunea este fondată pe valori de respect pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului, având în vedere că aceste valori sunt comune în toate ţările membre;

H. Având în vedere că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea şi punerea la dispoziţie a adevărului, care are o importanţă foarte mare pentru garantarea dreptului victimelor şi moştenitorilor la compensaţii echitabile şi la daune, iar autorităţile naţionale au eşuat în a acţiona cu atenţia necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului;

1. Comemorează şi, prin aceasta, aduce un omagiu victimelor Revoluţiei din decembrie 1989, care şi-au sacrificat vieţile pentru oprirea dictaturii totalitare din România, omagiind victimele şi familiile lor;

2. Recunoaşte că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României spre democraţie, stat de drept, economie de piaţă, precum şi integrarea ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană;

3. Cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluţiei, o necesitate absolută pentru români, România, Europa şi Uniunea Europeană, în virtutea dreptului poporului român de aflare a adevărului, la 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989;

4. Cere instituţiilor Uniunii Europene şi statelor membre, inclusiv României, să facă toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste şi pentru a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;

5. Recomandă preşedintelui să propună această rezoluţie Consiliului, Comisiei, Guvernelor şi Parlamentelor tuturor statelor membre.”

Parlamentul European a dezbătut, luni la Strasbourg, o rezoluţie pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989. Votul asupra rezoluţiei va fi dat în plenul de joi al PE.