Proiectul scutului antirachetă al NATO nu va nominaliza Iranul ca ameninţare

"Nu vrem să distingem o ţară anume", a declarat Rasmussen, referindu-se implicit la Iran.

El a adăugat că "mai mult de 30 de ţări deţin - sau vor să dobândească - dispozitive balistice cu capacitatea de a atinge una dintre statele NATO".

"Astfel, nu este necesar să nominalizăm o ţară în mod particular, deoarece este o ameninţare care evoluează", a explicat el.

Liderii celor 28 de state NATO urmează să aprobe, vineri şi sâmbătă, în capitala portugheză, decizia de principiu de a dota Alianţa cu un scut antirachetă pentru a proteja Europa.

Conform preşedinţiei franceze, "nu va scrie negru pe alb, în documentele de adoptat, originea ameninţării care apare".

Turcia, un membru important al NATO, a avertizat recent împotriva desemnării Iranului ca ameninţare pe care acest sistem trebuie să o contracareze.

"NATO este o organizaţie de apărare. Un sistem de apărare este pe cale să fie pus la punct împotriva oricărei (ţări) din lume care posedă rachete balistice şi nu aparţine NATO", a declarat recent preşedintele turc, Abdullah Gul.

"Desemnarea unei singure ţări, Iranul (...), este eronată şi nu se va întâmpla. O ţară anume nu va fi vizată (...). Nu vom accepta acest lucru, cu siguranţă", a adăugat preşedintele turc, într-un interviu pentru BBC.

NATO şi Statele Unite vor să instaleze un sistem de interceptare a rachetelor pentru a proteja Europa contra ameninţării tot mai importante a lansării unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune dinspre Orientul Mijlociu, şi anume din Iran.

Această problemă se va afla de asemenea în centrul summitului NATO-Rusia de la Lisabona, de sâmbătă, la care va participa preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a cărui ţară este reticentă, în pofida asigurărilor că nu va viza Rusia.

Turcia, membră a Alianţei Nord-Atlantice, se teme că, după ce sistemul va fi instalat, acesta ar putea conduce la deteriorarea relaţiilor sale cu Iranul şi cu Rusia, care s-au dezvoltat în ultimii ani.