Pronumele de gen neutru va fi recunoscut oficial în Norvegia. Interviu cu o persoană non-binară agender despre situaţia din România

  • Norvegia face încă un pas spre protejarea diversităţii şi garantarea drepturilor minorităţilor sexuale.
  • „Hen” va fi recunoscut legal ca alternativă la femininul „hun” şi masculinul „han”, informează The Guardian.
  • Noul pronume va intra în limba oficială în acest an.
  • Cum pare asta pentru persoanele non-binare din România? Ce îşi doresc ele de la societate?
Urmărește
5523 afișări
Imaginea articolului Pronumele de gen neutru va fi recunoscut oficial în Norvegia. Interviu cu o persoană non-binară agender despre situaţia din România

FOTO Andre Rădulescu/Arhiva personală

Norvegia şi Franţa sunt două dintre ţările europene care au ales să spună un „da” fără echivoc incluziunii şi reprezentării corecte a persoanelor din comunitatea LGBTQI+. Nu au lipsit criticile, desigur. Cui îi e frică de un pronume de gen neutru? Care ar fi riscurile? Dar avantajele?
 
Andre Rădulescu, persoană non-binară agender şi fondatorx al Identity.Education vorbeşte, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre implicaţiile măsurii adoptate în Norvegia şi despre cum se atinge astfel, normalitatea de facto, măcar în ceea ce priveşte adresarea către persoane non binare şi identificarea acestora într-un mod corect. 
 
Zilele trecute, un tânăr s-a sinucis, aruncându-se de pe Intercontinental din cauza discriminării şi respingerii prin care trecea, ca persoană non-hetero. În ceea ce priveşte incluziunea, România mai are încă mulţi paşi de făcut.

Cum ţi se pare măsura adoptată de Norvegia?

Andre: Observăm că din ce în ce mai multe ţări includ pronume fără gen în limbajul lor. Ceea ce nu poate decât să ne bucure şi să ne încurajeze să înaintam discuţia şi în limba română, despre ce înseamnă aceste pronume pentru noi, cum să comunicăm mai cu atenţie şi înţelegere faţa de persoanele pe care nu le cunoaştem şi poate nu le înţelegem încă. 
 
Expresiile şi cuvintele care nu presupun o identitate de gen pot aduce, de asemenea, libertate şi departajare de limbajul sexist şi stereotipurile codificate lingvistic. 

Care este situaţia la noi în ţară?

Andre: Discuţiile despre identitatea de gen stârnesc dezbateri aprinse în contextul social şi politic actual din România. Naraţiunile „ideologiei de gen” modelează credinţe şi generează concepţii greşite în rândul populaţiei generale când vine vorba de identitatea de gen. Acoperirea în mass-media a acestor evenimente demonstrează o lipsă vizibilă de înţelegere a identităţii de gen şi, în special, a problemelor persoanelor transgender şi non-binare. Dezinformarea, lipsa alfabetizării de gen şi reacţiile bazate pe frică duc adesea la invalidare, excludere, hărţuire, discriminare şi chiar violenţă.

Cum crezi că ajută măsura adoptată de Norvegia persoanele LGBTQI+?

Andre: Ca persoane LGBTQI+ avem dreptul la aceleaşi niveluri de libertate şi autonomie ca întreaga populaţie. Putem face acest lucru cu sprijinul comunităţii româneşti mai largi, iar conexiunea şi construirea relaţiilor sunt esenţiale. Pentru a face acest lucru, pentru a ne putea spune poveştile, pentru a putea fi auziţi şi ascultaţi, trebuie să fim capabili să vorbim aceeaşi limbă. 

Limba noastră-i o comoară, sau... trebuie şlefuită/îmbunătăţită?

Andre: Limba română codifică norme binare de gen. De exemplu, pronumele româneşti la persoana a 3-a ("el", "ea") au un gen şi implică faptul că referentul este fie bărbat, fie femeie: spre deosebire de exemplu de engleză, uinde nu există un echivalent stabilit (pluralul "they"). Substantivele şi adjectivele în limba română sunt genizate şi fac ca noi, persoanele non-binare, să fim invizibile.
 
Avem formulări deja existente în limba română, care nu implică în mod direct că referentul să fie bărbat ori femeie - avem pronumele posesive la persoana a treia "său, sa, săi, sale". Prin includerea şi altor pronume şi alternative cu alt sufix care nu este genizat pentru substantive şi adjective, nu facem decât să (ne) educăm şi să dezvoltăm limba română astfel încât toate persoanele să se simtă reprezentate, şi văzute.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici