PROTESTE ÎN GRECIA: Aproximativ 100.000 de oameni au manifestat împotriva votului asupra planului de austeritate - FOTO

UPDATE 00:00 - Peste zece clădiri, goale, erau cuprinse de flăcări duminică seara în centrul Atenei, majoritatea incendiate cu cocteiluri Molotov lansate în cursul manifestaţiilor împotriva măsurilor de austeritate, au anunţat pompierii şi poliţia.

"Aproximativ zece clădiri sunt în flăcări, majoritatea din cauza cocteilurilor Molotov", a anunţat Nikolaos Tsongas, purtătorul de cuvânt al pompierilor.

El a precizat că vehiculele de pompieri nu se pot apropia de locurile sinistrate din cauza numărului de oameni aflaţi pe străzi.

Potrivit poliţiei, care a îndemnat cetăţenii să ajute pompierii să participe la lupta împotriva incendiilor, numărul clădirilor indendiate se ridica la 18.

Pe strada Stadiu, o clădire de un etaj, sediul unui magazin de cristale de lux, dar şi cinematograful vecin continuau să ardă către ora 19.45 GMT (21.45, ora României), în pofida intervenţiei a două brigăzi de pompieri, a constatat un jurnalist AFP. Magazinul Kosta Boda, vecin cu cinematograful, ardea deja de o oră atunci când au sosit pompierii, la ora 19.00 GMT (21.00, ora României).

Acoperişul din ceramică al magazinului s-a prăbuşit, iar flăcările depăşeau nivelul clădirii, extinzându-se la cinematograful Attikon, unul dintre cele mai cunoscute din oraş.

În cursul serii, strada Stadiu, pe care se află magazinul în flăcări şi cinematograful şi care porneşte din Piaţa Syntagma, a fost teatrul unor confruntări între poliţie şi grupuri de manifestanţi. Pe jos, pe stradă, se află bucăţi de marmură, utilizate de către manifestanţi ca muniţie.

Între timp, dezbaterile din Parlament cu privire la votul asupra măsurilor de austeritate contestate în stradă continuau.

UPDATE 23:35 - În capitală, şase persoane au fost rănite, iar ulterior spitalizate, în cursul unor confruntări între forţele antirevoltă şi grupuri de tineri pe străzi adiacente Pieţei Syntagma, în faţa Parlamentului, potrivit unei surse din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Incidentele au început în momentul în care un grup de contestatari adunaţi în faţa Parlamentului a exercitat presiuni asupra unui important cordon de poliţie dispus în jurul clădirii. Poliţia a ripostat imediat, utilizând gaze lacrimogene.

Manifestaţii s-au retras, în acel moment, pe străzile adiacente, care s-au transformat în adevărate câmpuri de luptă. Manifestanţii aruncau cu pietre, bucăţi de marmură şi cocteiluri Molotov asupra forţelor de ordine.

Confruntările au continuat mai mult de două ore în centrul oraşului. Manifestanţi mascaţi au spart vitrinele unor magazine pe bulevardele Pandepistimiou şi Stadiou, în timp ce o clădire a fost incendiată şi o cafenea a fost evacuată, potrivit unei surse din poliţie.

Manifestanţii au început să vină în piaţa Syntagma după-amiază, pentru a protesta, la apelul principalelor două sindicate greceşti, Adedy pentru sectorul public şi GSEE pentru cel privat, precum şi al stângii radicale, împotriva adoptării noilor măsuri de austeritate impuse de UE şi FMI în schimbul unui nou împrumut.

"Nu este uşor să trăieşti în aceste condiţii. De acum şi până în 2020 vom fi sclavii germanilor", a declarat Andreas Maragoudakis, un inginer de 49 de ani. "Noile măsuri îmi semnează moartea", a afirmat un alt protestatar, Dimitris.

Manifestaţia a atras familii întregi, în timp ce un bunic cu mască de gaze şi ochelari subacvatici se afla în mijlocul mulţimii, iar un vânzător ambulant vindea măşti de hârtie împotriva gazelor şi drapele.

"Deputaţii se pregătesc să voteze măsuri care vor conduce la moartea Greciei (...), dar poporul nu va ceda", a declarat compozitorul grec Mikis Theodorakis, care s-a alăturat contestatarilor la Atena.

În interiorul Parlamentului, care era păzit de aproximativ 3.000 de poliţişti, discuţiile continuau, fiind marcate de incidente frecvente de şedinţă între formaţiunile guvernamentale şi opoziţia de stânga.

"Până duminică seara, Parlamentul trebuie să adopte deja" noul program de redresare, sub ameninţarea unui "faliment" al Greciei, a declarat, vizibil tensionat, ministrul de Finanţe Evanghelos Venizelos.

El a subliniat că europenii, care ar putea să se reunească miercuri, reclamă un vot pozitiv al deputaţilor înaintea deblocării celui de al doilea plan de salvare a ţării, constând în împrumuturi publice în valoare de 130 de miliarde de euro şi o reducere a creanţelor prin ştergerea unor datorii în valoare de 100 de miliarde de euro.

Ţara speră să declanşeze această a doua operaţiune împreună cu creditorii privaţi până la 17 februarie, a precizat Venizelos. De asemenea, reprezentantul creditorilor privaţi Charles Dallara i-a îndemnat pe deputaţi să spună "da", avertizând că Grecia nu are niciun minut de pierdut, într-un interviu pentru cotidianul Kathimerini.

Premierul Lucas Papademos a averizat sâmbătă că Grecia îşi joacă supravieţuirea financiară şi rămânerea în zona euro, scopul fiind împiedicarea "haosului".

Guvernul său socialist-conservator de coaliţie dispune de o majoritate teoretică de 236 de deputaţi din 300, care ar putea fi redusă cu aproximativ 20 de disidenţi anunţaţi sau presupuşi, dar fără ca o respingere să fie considerată probabilă imediat.

Fără această aprobare, Grecia nu are nicio şansă să primească vreun ajutor destinat evitării unui default necontrolat în martie, când sunt scadente creanţe în valoare de 14,5 miliarde de euro.

De asemenea, liderii socialist Gheorghios Papandreu şi conservator Antonis Samaras i-au avertizat pe deputaţii lor că orice pas greşit va aduce excluderea, într-un moment în care duritatea curei de austeritate prescrise pune sub presiune sistemul politic.

Planul deschide calea unei diminuări brutale a salariilor în sectorul privat, menit să ofere ţării competitivitate.

Grecia "la momentul judecăţii", titra Kathimerini, în timp ce To Vima (centru-stânga) aprecia că ţara este zguduită de un "cutremur" care face "politica, economia şi societatea bucăţi".

Sindicatele au apreciat că acest plan sapă "mormântul societăţii", în timp ce stânga comunistă şi radicală a reiterat în Parlament solicitarea de alegeri imediate, apreciind că Grecia nu are nimic de pierdut în a-i pune pe creditori în faţa unei provocări.

Afectată de blocarea transporturilor, mobilizarea a fost limitată în cursul primelor manifestaţii, la care au participat până la 20.000 de persoane, în cadrul grevelor generale de marţi, vineri şi sâmbătă.

Deputaţii urmau să se pronunţe asupra unui text care prevede o scădere cu 22% a salariului minim, adus la un nivel de 586 de euro brut pe 14 luni, suprimarea în acest an a 15.000 de posturi publice şi noi tăieri ale anumitor pensii.

Votul vizează, de asemenea, modalităţi ale unui program de schimb de obligaţiuni cu creditorii privaţi, în vederea reducerii datoriei suverane la 120% din PIB până în 2020, dar şi o schemă de recapitalizare a băncilor greceşti.

Acordul guvernamental, afişat joi, asupra acestui plan s-a fisurat rapid, odată cu demisia, vineri, a şase membri ai Guvernului, şi anume doi socialişti şi patru din cadrul formaţiunii de extremă dreapta Laos, care s-a alăturat în noimebrie Guvernului de coaliţie.

Formaţiunea Laos i-a îndemnat pe cei 16 deputaţi ai săi să voteze împotrivă, fiind acuzată de foştii săi parteneri că vrea să facă, astfel, un joc în vederea alegerilor legislative anticipate prevăzute în primăvară.