Proteste la Paris pe 1 Mai. Poliţia a reţinut zeci de persoane

Poliţia a tras cu gaze lacrimogene pentru a-i respinge pe anarhiştii îmbrăcaţi în negru care au jefuit duminică spaţii comerciale din capitala franceză Paris, în timpul protestelor de 1 Mai faţă de strategiile preşedintelui Emmanuel Macron, proaspăt reales.

Mii de persoane s-au alăturat marşurilor de 1 Mai în toată Franţa, în cadrul cărora au cerut majorări salariale şi ca Macron să renunţe la planul său de a creşte vârsta de pensionare.

Majoritatea au fost paşnice, dar au izbucnit violenţe la Paris, unde poliţia a făcut cel puţin 29 de arestări, a anunţat, pe Twitter, ministrul de interne Gerald Darmanin.

Ciocniri cu poliţia au fost la începutul marşului în apropiere de Piaţa La Republique şi când protestatarii au ajuns în Piaţa La Nation din estul Parisului.

Anarhiştii „Black Bloc" au jefuit un restaurant McDonald's din Place Leon Blum şi au devastat mai multe agenţii imobiliare, spărgându-le geamurile şi dând foc la tomberoanele de gunoi.

Poliţia a declarat că activiştii au atacat chiar şi pompierii, care încercau să stingă incendiile. Poliţia a răspuns prin lansarea de gaze lacrimogene.

Participanţii la marş au purtat bannere pe care scria „Pensionarea înainte de artrită", „Pensionare la 60 de ani, îngheţarea preţurilor" şi „Macron, ieşi afară"

La marşul de la Paris a participat şi liderul de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al scrutinului prezidenţial.

El vrea să adune o uniune a stângii, inclusiv Verzii, pentru a domina parlamentul şi a-l forţa pe Macron într-o „coabitare" incomodă, dar până acum acest lucru nu s-a materializat. citiţi mai departe

„Nu vom face nicio concesie în privinţa pensiilor", a declarat Melenchon înainte de începerea marşului.

Aproximativ 250 de mitinguri au fost organizate la Paris şi în alte oraşe, inclusiv Lille, Nantes, Toulouse şi Marsilia. În capitală, sindicaliştilor li s-au alăturat personalităţi politice, majoritatea de stânga, şi activişti pentru climă.

Costul vieţii a fost principala temă în campania electorală prezidenţială şi se pare că va fi la fel de proeminentă înaintea alegerilor legislative din iunie, pe care partidul lui Macron şi aliaţii săi trebuie să le câştige pentru ca acesta să poată pune în aplicare strategiile sale, inclusiv creşterea vârstei de pensionare.

Macron a câştigat un nou mandat prezidenţial de cinci ani după ce a învins-o pe contracandidata de extremă dreapta Marine Le Pen în turul doi al scrutinului de duminica trecută.