PROTESTELE din BULGARIA: Mii de bulgari au manifestat împotriva guvernului pentru a opta zi consecutivă

"Noi suntem cei care nu sunt reprezentaţi în parlament. Unii au votat cu partide care nu au depăşit limita" de 4 la sută la alegerile legislative de la 12 mai. Alţii au votat pentru partide parlamentare "care le-au înşelat aşteptările. Mai sunt cei care nu au votat, dezgustaţi de spectacolul repugnant reprezentat de putere", explică manifestanţii.

Alegeri anticipate au urmat demisiei fostului guvern conservator, condus de Boiko Borissov, la 20 februarie în urma manifestaţiilor masive împotriva sărăciei şi a corupţiei. Patru partide au intrat în parlament, în timp ce protestatarii nu sunt încă reprezentaţi. În plus, dreapta tradiţional anticomunistă, populară în marile oraşe, nu are niciun deputat pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989.

Manifestanţii solicită noi alegeri după un amendament la codul electoral în favoarea micilor partide.

La Sofia, în jur de 5000 de manifestanţi au defilat la fel ca în fiecare seară în faţa sediului guvernului şi al parlamentului. Manifestaţiile continuau vineri şi la Plovdiv (sud) şi Varna (est). În acest oraş maritim, manifestanţii s-au reunit în faţa unei săli unde erau expuse opere ale artistului Plamen Goranov, un protestatar care s-a autoincendiat la 20 februarie pentru a obţine demisia primarului legat conform acestuia de un puternic grup economic.

Aproximativ 4000 de protestatari de pe reţelele sociale l-au somat de asemenea pe premierul Plamen Oreşarski, care ocupă această funcţie de trei săptămâni, să demisioneze până sâmbătă. Aceştia ameninţă cu blocarea în caz contrar în palatul de Cultură din Sofia a delegaţilor partidului socialist european (PSE) care se reunesc sâmbătă sub preşedinţia lui Serghei Stanişev, lider al PSE.

Oreşarski a fost primit vineri la Bruxelles de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care i-a solicitat să "ducă consultaţii extinse înainte de a face nominalizări cheie, în special în domeniile luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate".

Acesta a fâcut referire la nominalizarea vinerea trecută la conducerea agenţiei de securitate naţională (DANS) a unui deputat controversat în vârstă de 32 de ani legat de un grup financiar şi mediatic. În special această nominalizare a provocat noul val de proteste.