Uniunea Europeană a evacuat aproximativ 200 de pacienţi ucraineni care au nevoie de îngrijiri medicale urgente din Ucraina şi din ţările vecine către spitale din alte ţări europene, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Balazs Ujvari.
„Pe măsură ce războiul continuă, iar populaţia Ucrainei continuă să migreze în afara ţării, sistemele de sănătate din ţările vecine sunt supuse unei mari presiuni. În urma solicitărilor venite din partea Poloniei, Slovaciei, Republicii Moldova şi, de asemenea, a Ucrainei, UE a transferat pacienţi ucraineni care au nevoie de ajutor medical specializat în spitale din 11 ţări europene diferite”, a explicat Ujvari.
Explozia din Kreminna, oraş ocupat de Rusia, a făcut victime, potrivit unui oficial ucrainean, citat de CNN.
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului de Interne din Ucraina afirmă că a avut loc o explozie de proporţii în oraşul Kreminna din regiunea Luhansk, o zonă ocupată recent de forţele ruseşti.
Anton Gerashchenko a declarat că explozia a avut loc într-o clădire administrativă din oraş. Forţele ucrainene s-au retras din Kreminna săptămâna trecută.
„În urma unei explozii de gaz în clădirea primăriei din Kreminna, nimeni nu a supravieţuit. Simultan cu explozia de gaze naturale în clădirea consiliului municipal, a avut loc o a doua explozie de gaze domestice în departamentul de poliţie al districtului, unde un grup de colaboratori se dusese la o întâlnire”, a declarat Gerashchenko pe Telegram.
Ajutorul american pentru Ucraina are un viitor incert în Senatul SUA din cauza confruntării politice dintre republicani şi democraţi, anunţă CNN.
Ajutorul militar şi umanitar al SUA pentru Ucraina ar putea să se împotmolească din cauza bătăliei politice pentru imigraţie care se duce la Capitoliu între republicani şi administraţia Biden.
Se aşteaptă ca săptămâna aceasta administraţia să trimită către Congres o cerere de suplimentare a fondurilor pentru Ucraina către Congres. Totuşi, deşi există un sprijin larg la Capitoliu pentru a acorda mai multă asistenţă Ucrainei, calea spre adoptare este incertă din cauza luptelor politice.
Rusia încearcă să bombardeze infrastructura feroviară a Ucrainei pentru a întrerupe livrările de arme din ţări străine, a declarat comandamentul militar ucrainean.
Într-un mesaj pe reţelele de socializare, comandamentul forţelor armate a scris: „Ei încearcă să distrugă rutele de aprovizionare cu tehnică militară din partea statelor partenere. Pentru a face acest lucru, se concentrează asupra atacurilor căii ferate”.
La începutul zilei de luni, şeful Căilor Ferate ucrainene a raportat că cinci gări din centrul şi vestul Ucrainei au fost lovite de rachete ruseşti, scrie Sky News.
Peste 5,2 milioane de ucraineni au fugit din ţară de când Rusia a lansat invazia în urmă cu două luni, iar peste 45 000 de persoane s-au alăturat lor în ultimele 24 de ore, a anunţat Agenţia pentru Refugiaţi a Naţiunilor Unite.
În total, 5.232.014 persoane au părăsit Ucraina în calitate de refugiaţi începând cu 24 februarie, potrivit UNHCR. Este o creştere de 45.270 de persoane faţă de cifra de duminică.
Marea Britanie va trimite Ucrainei un „număr mic de vehicule blindate echipate cu lansatoare” de rachete antiaeriene pentru a o ajuta în lupta împotriva forţelor ruseşti.
Secretarul apărării, Ben Wallace, a făcut anunţul luni după-amiază în Camera Comunelor, potrivit Sky News.
De asemenea, el a declarat că aproximativ 15.000 de militari ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei.
„Alături de numărul de morţi sunt pierderile de echipamente şi, în total, o serie de surse sugerează că până în prezent peste 2.000 de vehicule blindate au fost distruse sau capturate”, a spus el.
Primăria Kiev a luat decizia să îndepărteze sculptura din epoca sovietică care marchează „prietenia” dintre ucraineni şi ruşi, anunţă primarul oraşului Vitali Klitschko.
Muncitorii vor demonta o sculptură din epoca sovietică din centrul Kievului care marchează „prietenia” dintre ruşi şi ucraineni, a anunţat, luni, primarul Vitali Klitschko.
„Săptămâna aceasta vom demonta o sculptură din bronz cu doi muncitori, ridicată în 1982 pentru a comemora reunificarea Ucrainei cu Rusia. Cei opt metri de metal ai aşa-numitei prietenii a două popoare vor fi îndepărtaţi din centrul Kievului”, a declarat Klitschko, potrivit CNN.
Serviciul de securitate ucrainean neagă acuzaţiile lui Vladimir Putin, care a spus că Occidentul are planuri de a ucide un jurnalist pro-Putin.
Serviciul de Securitate de Stat al Ucrainei (SBU) a negat acuzaţiile lui Putin privind uciderea unui jurnalist apropiat Kremlinului.
„SBU nu are niciun plan de a-l asasina pe V. Solovyev”, a transmis SBU într-o declaraţie publicată pe Telegram, citată de Sky News.
Solovyev a fost una dintre vocile de frunte ale lui Putin în războiul informaţional împotriva Ucrainei şi continuă să susţină naraţiunea liderului rus privind o „operaţiune militară specială” pentru a „deznazifica” Ucraina.
Autoritatea Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că lansează o misiune în Ucraina pentru a examina fosta centrală nucleară de la Cernobîl, care a fost scena unor lupte violente la începutul războiului şi care a provocat temeri privind o scurgere majoră de radiaţii.
Echipa de experţi urmează să sosească marţi la Cernobîl pentru a livra echipamente, pentru a evalua nivelurile de radiaţii şi pentru a ajuta la restabilirea sistemelor de siguranţă şi de monitorizare, anunţă BBC.
Pe locul unde în 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istorie nu mai funcţionează o centrală electrică funcţională. Totuşi, în zonă sunt, în continuare, depozitate deşeuri radioactive.
Curtea Penală Internaţională (CPI) se va alătura echipei care investighează acuzaţiile de crime de război din Ucraina, a anunţat luni Eurojust, agenţia Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul justiţiei penale.
Procurorii generali din Lituania, Polonia şi Ucraina au semnat un acord pentru prima participare a tribunalului internaţional pentru crime de război la o echipă de anchetă, a declarat procurorul CPI, Karim Khan, potrivit Sky News.
„Prin acest acord, părţile trimit un mesaj clar că vor fi depuse toate eforturile pentru a aduna în mod eficient dovezi privind crimele internaţionale de bază comise în Ucraina şi pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Eurojust prin intermediul unui comunicat.
În tradiţionala scrisoare de Paşti adresată patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, Papa Francisc îndeamnă ca „trecerea de la moarte la noua viaţă în Cristos să devină o realitate pentru poporul ucrainean, care îşi doreşte o nouă auroră care să pună capăt întunericului războiului”.
Papa Francisc, potrivit uzanţei, a trimis o scrisoare de urări pascale patriarhilor Bisericilor orientale, catolice şi ortodoxe, care au sărbătorit Învierea Domnului în 24 aprilie, urmând calendarul iulian.
„Dragă frate”, scrie Pontiful în mesajul transmis Patriarhului Kirill şi publicat pe site-ul patriarchia.ru, „fie ca Duhul Sfânt să transforme inimile noastre şi să ne facă adevăraţi făcători de pace, mai ales pentru Ucraina, sfâşiată de război, pentru ca marea trecere pascală de la moarte la noua viaţă în Cristos să devină realitate pentru poporul ucrainean, care îşi doreşte o nouă auroră care să pună capăt la întunericul războiului”.
Mariupolul este pe masa discuţiilor dintre Vladimir Putin şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care se deplasează marţi, 26 aprilie, în Moscova.
Marţi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru primele discuţii faţă în faţă cu Vladimir Putin de la izbucnirea războiului, din 24 februarie.
Rusia a detaliat ce aşteptări are de la discuţia cu Guterres, una dintre ele vizând situaţia din oraşul asediat Mariupol.
În uzina Mariupol se presupune că sunt zeci de mii de oameni încă blocaţi, sute dintre ei fiind în subsolurile uzinei Azovstal, alături de trupele ucrainene.
Rusia va deschide luni un coridor umanitar pentru ca civilii să părăsească combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Sky News.
Rapoartele au arătat că încetarea focului a avut loc de la ora 11:00 GMT, iar orice civil din uzină ar fi putut pleca în orice direcţie.
Se crede că între 300 şi 1.000 de civili sunt blocaţi în sit, alături de ultima redută a forţelor de apărare ale oraşului.
Sursele citate spun că unii dintre cei care se adăpostesc în buncărele subterane de la uzină se află acolo de la sfârşitul lunii februarie şi nu au mai văzut lumina zilei de săptămâni întregi.
„Detenţia membrilor misiunii naţionale SMM în Doneţk şi Luhansk este inacceptabilă şi solicităm eliberarea lor imediată”, a declarat preşedintele în exerciţiu al OSCE şi ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, într-o declaraţie făcută duminică noaptea, potrivit CNN.
OSCE a anunţat sâmbătă că mai mulţi membri ai personalului său sunt reţinuţi, dar nu a confirmat public cine este responsabil pentru detenţia lor – cu toate acestea, zonele neguvernamentale din Doneţk şi Luhansk sunt controlate de separatiştii susţinuţi de Rusia.
Putin, care se gândea serios la un acord de pace cu Ucraina după ce Rusia a suferit luna trecută eşecuri pe câmpul de luptă, le-a spus persoanelor implicate în încercarea de a pune capăt conflictului că nu vede nicio perspectivă pentru o înţelegere.
„Putin crede sincer în prostiile pe care le aude la televiziunea [rusă] şi vrea să câştige mult”, a declarat o persoană informată cu privire la discuţii, citată de Financial Times.
Deşi Moscova şi Kievul au ajuns la un acord asupra unui proiect de armistiţiu în cadrul unei întâlniri la Istanbul la sfârşitul lunii martie, discuţiile s-au blocat după evenimentele de la Bucha.
„A existat speranţa unui acord. Putin se gândea. El trebuie să găsească o modalitate de a ieşi învingător din asta”, a declarat una dintre persoane.
După ce Moskva s-a scufundat, „Putin s-a opus să semneze ceva. [ …] după ce s-a scufundat Moskva, nu pare a fi un învingător, pentru că a fost umilitor”, a adăugat persoana respectivă.
Dar Putin i-a spus lui preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei convorbiri telefonice de vineri, că discuţiile au eşuat deoarece Ucraina „a ridicat un zid” şi a spus că „nu era momentul potrivit” pentru a se întâlni cu Zelenski, potrivit unei persoane care a fost informată despre această conversaţie, ciatată de FT.
Negociatorii au interpretat acest lucru ca însemnând că Rusia crede că poate captura mai mult teritoriu, mai degrabă decât ca fiind o indicaţie că discuţiile au nevoie de mai mult timp pentru a găsi zone de acord.
Potrivit sursei citate de Sky News, în prezent, Ucraina consideră că un total de 21.900 de soldaţi ruşi au fost ucişi în conflictul de până acum.
Această cifră este mult mai mare decât estimările date de Moscova.
Cu toate acestea, este important de menţionat că ultimul număr furnizat de Rusia a fost comunicat în luna martie. La acea vreme, Moscova a susţinut că 498 de soldaţi au fost ucişi.
Rusia a avertizat Statele Unite să nu trimită mai multe arme în Ucraina, a declarat ambasadorul Moscovei la Washington pentru televiziunea de stat rusă.
„Am subliniat caracterul inacceptabil al acestei situaţii în care Statele Unite ale Americii toarnă arme în Ucraina şi am cerut să se pună capăt acestei practici”, a declarat Anatoli Antonov într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya 24.
Antonov a precizat că a fost trimisă o notă diplomatică oficială la Washington în care sunt exprimate preocupările Rusiei.
Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Rusia continuă să „brutalizeze” anumite părţi ale Ucrainei, adăugând că ucrainenii „se ţin tare” în faţa unui război devastator.
De asemenea, Blinken a afirmat că Rusia „eşuează în obiectivele sale de război”, în timp ce Ucraina reuşeşte.
El a adăugat că „o Ucraină suverană şi independentă va exista mult mai mult timp” decât va fi Vladimir Putin la putere în Rusia.
De asemenea, el a oferit o perspectivă asupra modului în care el şi secretarul apărării Lloyd Austin au ajuns la Kiev, confirmând că cei doi au călătorit cu trenul din Polonia.
Cei doi au părăsit acum teritoriul ucrainean – şi se aşteaptă ca Blinken să ţină o conferinţă de presă despre această călătorie în cursul zilei.
În cadrul întâlnirii de la Kiev, SUA au promis un ajutor militar suplimentar de 700 de milioane de dolari pentru a contribui la efortul de război, din care 322 de milioane de dolari sunt destinaţi în mod special Ucrainei. Restul va fi furnizat membrilor NATO şi altor aliaţi regionali.
Update 05:26 – Soldaţii ruşi din regiunea Herson cer ca fermierii să le dea gratuit 70% din recolta viitoare. „Ruşii introduc sclavia. Fermierii aveau voie să semene numai cereale şi floarea soarelui. În districtul Chaplynskyi, fermierii sunt forţaţi să sape şanţuri cu echipamentele lor ”, spune politologul Serghei Danilov.
Update 02:00 – Un depozit de petrol din Bryansk, Rusia, a luat foc. S-au auzit explozii înaintea incendiului. Imaginile din satelit de la agenţia de urmărire a incendiilor FIRMS a NASA arată incendii în zona oraşului rusesc Bryansk.
Update 01:21 – Rusia a ajuns să se reaprovizioneze cu echipamente sovietice din cauza pierderilor în Ucraina, afirmă publicaţia 19fortyfive.
Update 01:20 – Ucraina cere secretarului de stat al SUA Antony Blinken şi secretarului american al apărării Lloyd Austin arme mai puternice. Marea Britanie a promis că va trimite vehicule militare şi se gândeşte să furnizeze tancuri britanice Poloniei, care la rândul ei va transfera tancurile sovietice T-72 către Ucraina, scrie ABC News.
01:00 – Emmanuel Macron a câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa. Conform publicaţiei stuff, Emmanuel Macron, care acum 5 ani era un tânăr începător în politică, a devenit acum un jucător cheie la nivel mondial şi un factor de decizie important pentru Uniunea Europeană, implicată în eforturile de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. Macron, ca preşedinte reales, trebuie să revină la munca sa în Ucraina.