„Întreaga poveste este doar un caz de corupţie”, se arată într-o telegramă a Ambasadei SUA la Madrid, trimisă, la începutul lui 2007, Departamentului de Stat. Aceasta citează informaţii primite de diplomatul spaniol Carlos Fernandez-Arias, care lucra, la vremea respectivă, ca şef pentru Africa de Nord, în cadrul unei ambasade spaniole.
Această dezvăluire survine la doar câteva zile după ce fostul ministru libian al Justiţiei, care s-a alăturat insurecţiei contra colonelului Muammar Kadhafi, a declarat că nu infirmierele bulgare sunt de vină pentru infectarea cu HIV a celor peste 400 de copii, ci regimul libian.
Mustafa Abudel-Jalil a făcut această declaraţie miercuri seara, pentru postul de televiziune Al-Jazeera, adăugând că procesul contra infirmierelor bulgare este doar una dintre „crimele” comise de regimul lui Kadhafi contra poporului său.
După 11 ani de la arestarea lor şi după ororile cunoscute în închisorile din Libia, cele cinci infirmiere bulgare şi un medic palestinian, care au fost condamnaţi la moarte, au fost reabilitaţi moral. Dar ele nu au primit această „victorie morală” ca pe o veste bună, după anii petrecuţi într-o închisoare africană, aşteptând să fie executate. În opinia lor, aceasta a venit puţin cam târziu.
Falsul proces contra infirmierelor bulgare în Libia a fost un act clar de şantaj, încă de la bun început, comentează Novinite.com. În 2007, Bulgaria a şters definitiv datoria Libiei, cu scopul de a facilita negocierile şi a obţine eliberarea din închisoare a celor şase cadre medicale.
Implicarea soţilor Sarkozy în stadiul final al negocierilor şi „înţelegerea suspectă” dintre preşedintele francez şi liderul libian, Muammar Kadhafi, le-au permis condamnaţilor să fie transferaţi la Sofia şi, ulterior, graţiaţi. Tripoli a protestat faţă de graţierea lor, subliniind că aceasta încalcă Acordul de transfer al deţinuţilor, semnat în 1984, în baza căruia au fost repatriate cadrele medicale.