Putin avertizează: Rusia ar putea trimite trupe în Cuba şi Venezuela, dacă SUA ignoră problema garanţiilor de securitate

 

Întrebat dacă, în contextul tensiunilor cu SUA, Rusia ar putea trimite trupe în Cuba sau în Venezuela, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a declarat: "Nu vreau să confirm nimic, dar nici nu voi exclude. Este stilul american să fie mai multe opţiuni privind politica externă şi militară".

 

"Preşedintele Rusiei a vorbit de mai multe ori despre măsurile care ar putea fi aplicate, spre exemplu implicând Forţele Navale ruse, dacă lucrurile rămân ferm pe direcţia de provocare a Rusiei şi de intensificare în continuare a presiunilor militare de către SUA. Noi nu vrem acest lucru. Diplomaţii trebuie să ajungă la un acord. Totul va depinde de acţiunile omologilor noştri din SUA", a subliniat Serghei Riabkov, conform postului RTVI, citat de agenţiile de presă Tass şi Associated Press.

 

În decembrie, Serghei Riabkov a comparat actualele tensiuni cu criza rachetelor din anul 1962, când Uniunea Sovietică a instalat rachete în Cuba, iar Statele Unite au impus o blocadă navală acestei ţări. În decembrie 2018, Rusia a trimis scurt timp două bombardiere nucleare Tupolev Tu-160 în Venezuela, într-o demonstraţie de forţă pentru susţinerea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro.

 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi că nu vor fi instalate sisteme de atac în apropierea frontierelor Rusiei. Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că Rusia va reacţiona prin măsuri militare dacă Statele Unite ignoră cererile privind garanţiile de securitate. În ultimii ani, Rusia a multiplicat testele cu rachete hipersonice, Administraţia Vladimir Putin catalogând drept "invincibilă" noua tehnologie balistică. Preşedintele Vladimir Putin a declarat în trecut că rachetele de tip Zircon pot atinge viteze de nouă ori mai mari decât cea a sunetului şi au o rază de acţiune de circa 1.000 de kilometri. Liderul de la Kremlin a lăudat tehnologia hipersonică, evidenţiind că vor fi consolidate semnificativ capabilităţile militare ale Rusiei. Sisteme de rachete Zircon urmează să fie instalate începând de anul acesta la bordul fregatelor şi submarinelor Forţelor Navale ruse. Primele tipuri de rachete hipersonice, Avangard, capabile să atingă viteze de 27 de ori mai mari decât cea a sunetului, sunt în dotarea armatei ruse din decembrie 2019.

 

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că negocierile cu SUA şi NATO desfăşurate în ultimele zile "nu au avut succes", deşi a observat "anumite elemente pozitive şi nunaţe".

 

Diplomaţi din Statele Unite şi Rusia s-au întâlnit luni, în oraşul elveţian Geneva, pentru negocieri pe tema stabilităţii strategice. "Am prezentat o serie de idei prin care ambele ţări pot acţiona în sensul intereselor de securitate şi pentru îmbunătăţirea stabilităţii strategice. Statele Unite au propus o nouă întâlnire, pentru a discuta mai detaliat aceste teme bilaterale", a declarat, după reuniune, subsecretarul de Stat american Wendy Sherman, precizând că Rusia "nu poate dicta termenii politicilor externe ale altor ţări" şi nici modul în care se extinde Alianţa Nord-Atlantică.

 

Reprezentanţii NATO şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

 

Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe şi şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Geneva, a insistat pentru primirea de garanţii de securitate din partea NATO şi a dat asigurări că nu Rusia nu va ataca Ucraina. "Le-am explicat colegilor noştri americani că nu avem nicio intenţie de a ataca Ucraina. Nu există niciun motiv de escaladare a crizei din acest punct de vedere", a declarat Serghei Riabkov.

 

"Le-am prezentat oficialilor americani în cel mai detaliat mod posibil logica şi substanţa propunerilor noastre, le-am explicat de ce obţinerea garanţiilor juridice că NATO nu se va extinde este un imperativ absolut, le-am explicat de ce trebuie neapărat să primim garanţii juridice privind neinstalarea de sisteme militare de atac la frontierele Rusiei; de asemenea, am explicat de ce punem problema ca NATO să abandoneze sistemele militare montate în ţările care au devenit membre NATO după anul 1997", a spus Riabkov. Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

 

Delegaţia rusă a denunţat, cu ocazia reuniunii NATO-Rusia, activităţile militare ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizând asupra riscurilor continuării procesului de extindere, a afirmat, miercuri seară, Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.