Putin forţează un număr mare de ucraineni să lupte împotriva ţării lor. Cum a transformat Rusia paşaportul în armă

După ce Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a anului trecut, ţările europene i-au primit pe ucrainenii care căutau refugiu. Dar când Rusia şi-a anunţat mobilizarea parţială în septembrie, mii de oameni au fugit de recrutare. Ţările care iniţial au primit refugiaţi au ezitat sau şi-au închis graniţele pentru cetăţenii ruşi, declanşând o dezbatere în UE despre cum şi dacă ţările ar trebui să acorde sau să refuze azilul pentru ruşii care fug de mobilizare.

Dar refugiaţii din cauza încorporării nu provin doar din Rusia, mulţi sunt din teritoriile ocupate de Rusia. În porţiuni din teritoriul ucrainean pe care îl ocupă, Rusia emite propriile paşapoarte de aproape un deceniu, făcând în acelaşi timp dificilă obţinerea sau reînnoirea cetăţeniei ucrainene.

În timp ce cele două naţiuni duc un război sângeros, cetăţenii ucraineni constată acum că pot fi recrutaţi de Rusia, de Ucraina sau de amândouă - dar nu pot dovedi că sunt de fapt cetăţeni ai niciuneia dintre ele.

Naturalizarea în masă a cetăţenilor din teritoriile disputate, cunoscută sub numele de paşaportizare, nu este doar o problemă legată de cine ajunge să lupte în ce armată sau să treacă ce graniţă. Transformarea cetăţenilor ucraineni în cetăţeni ruşi, la voia întâmplării şi în masă, este o crimă de război, spune Iryna Vereschuk, viceprim-ministru ucrainean şi ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar.

Constrânşi să devină ruşi

Ernes, un vânzător de maşini, a încercat să fugă din Crimeea în Georgia pentru a scăpa de mobilizarea parţială a Rusiei în septembrie, luându-şi cu el soţia şi cei trei copii (numele lor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea). Familia este tătară din Crimeea, o minoritate autohtonă expulzată din Crimeea în timpul URSS, dar care s-a întors în ţara sa natală după căderea Uniunii Sovietice. Tătarii din Crimeea s-au opus în mare măsură anexării Rusiei şi au fost puternic reprimaţi; la fel ca multe minorităţi etnice din teritoriile ruseşti, mobilizarea parţială i-a vizat, de asemenea, în mod disproporţionat.

Ernes nu a fost singurul care a avut ideea de a fugi: Graniţa către Georgia dinspre Rusia a fost împânzită. Familia lui Ernes a campat zile întregi pe marginea drumului şi, în cele din urmă, a plătit o mită pentru a sări peste coada de 16 kilometri de vehicule care aşteptau.

Dar când au ajuns în sfârşit pe partea georgiană, au întâlnit un obstacol administrativ. La fel ca multe ţări europene, serviciul de frontieră georgian a început să refuze intrarea ruşilor. În timp ce Ernes, soţia sa şi copiii mai mari aveau paşapoarte ucrainene, cel mai mic - Emil, în vârstă de 3 ani - avea doar un certificat de naştere rusesc. Autorităţile de frontieră au considerat că familia putea intra, dar numai dacă îl lăsau în urmă pe cel mai mic copil.

"Au spus: "Lăsaţi-l acolo". Ca şi cum ar fi fost o valiză'", a povestit Ernes. Familia, care îşi cheltuise deja o mare parte din economii pentru a ajunge atât de departe, a trebuit să se întoarcă în Crimeea.

Mii de ucraineni care deţineau documente ruseşti sau documente ucrainene învechite au ajuns în situaţii similare. Potrivit Mejlis, organul reprezentativ al tătarilor din Crimeea, care are acum sediul la Kiev, aproximativ 2.500 de tătari din Crimeea care au fugit în Kazahstan - care a permis intrarea oricărei persoane cu documente ruseşti - au solicitat consulatului ucrainean din această ţară documente ucrainene pentru a putea călători mai departe.

Forţarea paşapoartelor este o practică deliberată de politică externă care este folosită ca armă în războaiele Rusiei cu privire la "străinătatea sa apropiată", spun experţii.

Iniţiată în teritoriile din Georgia şi Moldova în urma unor conflicte armate, şi apoi în Ucraina în 2014, politica de paşapoartare a Rusiei a adăugat câteva milioane de noi cetăţeni pentru a spori populaţia în scădere a Rusiei, subminând în acelaşi timp suveranitatea ţărilor vizate şi oferind o justificare falsă pentru invazia şi ocupaţia rusă.

După ce Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014, a transformat automat peste 2 milioane de locuitori din Crimeea în cetăţeni ruşi. În 2016, Rusia a făcut imposibil pentru cei care nu aveau paşaport rusesc să primească asistenţă medicală, educaţie sau asigurarea de sănătate obligatorie pentru angajare în Crimeea. Când cineva încerca să părăsească Crimeea pentru a ajunge în Ucraina continentală, poliţiştii de frontieră ruşi cereau un paşaport rusesc şi uneori îl confiscau sau îl deteriorau pe cel ucrainean, a declarat Skripnik pentru POLITICO.           

În estul Ucrainei, unde Rusia controlează din 2014 două cvasi-republici în regiunile Luhansk şi Doneţk, ucrainenilor li s-au oferit paşapoarte ruseşti cu procedură rapidă începând cu 2019. Aproximativ o jumătate de milion de ucraineni din republicile disperat de sărace şi nerecunoscute la nivel internaţional au luat paşapoartele, care le-au permis să lucreze şi să studieze în Rusia vecină.

Evadarea din teritoriile ocupate

La scurt timp după anunţarea mobilizării parţiale, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ucrainenilor să părăsească teritoriile ocupate pentru a se sustrage proiectului rusesc. Dar aceşti ucraineni au rămas apoi blocaţi în no man's land, li s-a permis să iasă din Rusia, dar nu şi să intre în ţara următoare sau au rămas fără fonduri în ţări precum Kazahstan în timp ce încercau să obţină noi documente ucrainene.

Consulatele ucrainene pot elibera autorizaţii temporare pentru cetăţenii care nu deţin documente actuale pentru a intra în Ucraina şi pentru a solicita noi documente. Însă certificatul de naştere nu este o dovadă suficientă de identitate, iar tinerii din Crimeea au adesea doar un paşaport rusesc sau alte documente pe care Ucraina nu le recunoaşte.

"Acum că a început războiul la scară largă, bărbaţii care au încercat să plece, în special cei cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani, au atât de multe probleme", a declarat Skripnik.

Rusia a deportat, de asemenea, mii de ucraineni din teritoriile nou ocupate în Crimeea şi în Rusia, adesea sub pretextul salvării lor de la luptele active şi apoi a legat primirea de ajutoare şi beneficii în Rusia de faptul că au un paşaport rusesc.

Ar putea fi aproape imposibil pentru aceste persoane să dovedească faptul că sunt de fapt ucraineni.