Radovan Karadzici: Musulmanii au înscenat bombardamente în Sarajevo

"Aceasta a fost o înscenare", a afirmat Karadzici, evocând două bombardamente în piaţa Markale, care s-au soldat cu zeci de morţi, în timpul asediului care a durat 44 de luni. El a făcut declaraţia în cadrul procesului său pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga.

"Sunt convins că probabil nu au existat deloc victime civile", a continuat Karadzici, acuzat că ar fi organizat "epurarea etnică" în timpul războiului din Bosnia, soldat cu 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de strămutaţi între 1992 şi 1995.

Radovan Karadzici, care şi-a prezentat marţi în linii mari apărarea, i-a acuzat pe musulmanii din Bosnia că au făcut victime pentru a determina implicarea armatelor occidentale, şi în special a NATO, în favoarea lor.

"Putem dovedi că şi-au bombardat propriul popor şi că şi-au ucis conaţionalii", a afirmat Karadzici, care se apără singur în cadrul procesului şi pledează nevinovat.

"ONU vă va spune: sârbii nu au început luptele în Sarajevo", a adăugat acesta, urmând să răspundă pentru tirurile şi bombardamentele trupelor bosniaco-sârbe din Sarajevo, soldate cu circa 10.000 de morţi în rândul civililor.

Acuzatul va aborda de asemena marţi problema masacrului a peste 7.000 de bărbaţi musulmani în enclava Srebreniţa (estul Bosniei) în iulie 1995. "Vom vorbi astăzi şi de Srebreniţa", a promis acesta, acuzându-l pe procuror că a contribuit la fabricarea de "mituri false".

"Comportamentul sârbilor este un răspuns, o reacţie", a insistat acuzatul. Musulmanii din Bosnia "ne-au forţat mâna, trebuia să acţionăm, altfel am fi fost asimilaţi".

Karadzici a amintit de incidentele dintre comunităţile musulmană, croată şi sârbă în Bosnia în primăvara lui 1992, înainte de începutul războiului, care au contribuit la tensionarea situaţiei, când musulmanii din Bosnia se pregăteau să îşi declare independenţa faţă de federaţia iugoslavă.

Karadzici a menţionat în special exemplul unui asasinat comis în timpul unei căsătorii sârbe şi "mitralierea" propriului său apartament din Sarajevo.

"La 1 aprilie 1992, în toată Bosnia, nu erau decât sârbi ucişi, iar procurorul mă acuză că am aplicat o politică de război", a explicat Karadzici.

"Au fost înfiinţate baraje şi puncte de control, au fost organizate masacre, cetăţenii erau agresaţi şi intimidaţi până la începutul războiului", a afirmat acesta dând asigurări că aceste violenţe îi vizau "exclusiv pe sârbi".

Arestat în iulie 2008 la Belgrad, la 13 ani de la punerea sub acuzare, acesta riscă pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.

Karadzici, care a boicotat primele trei zile ale procesului său la sfârşitul lui octombrie 2009 pe motiv că nu a avut suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea, a compărut în cadrul procesului său pentru prima dată luni, după patru luni de amânări.

Prezentarea apărării sale ar trebui să fie urmată miercuri de depoziţia primului martor, dar acuzatul, care a cerut o nouă amânare a procesului său pentru 17 iunie, a anunţat că ar putea boicota această audiere.