Raport APCE: Răspunsul României faţă de R.Moldova, "inadecvat", a sporit tensiunile

Raportul privind funcţionarea instituţiilor democratice în R.Moldova va fi supus, miercuri după-amiază, unei dezbateri în cadrul APCE, urmând ca la final să fie adoptat un text, a precizat Biroul de presă al CoE.

Documentul conţine 17 pagini cu o prezentare amănunţită a evenimentelor din Republica Moldova.

Raportul subliniază, la punctul 20, "dezacordul categoric" faţă de declaraţiile preşedintelui Voronin referitoare la implicarea directă a autorităţilor române în protestele violente. "Este o acuzaţie foarte gravă, care nu poate fi făcută publică în lipsa unei investigaţii amănunţite", precizează documentul.

"În acelaşi timp, considerăm că răspunsul autorităţilor române a fost inadecvat şi a dus la tensionarea şi mai mult a relaţiilor dintre cele două state vecine, în loc să calmeze situaţia", se arată în document, care adaugă că Republica Moldova şi România au o istorie comună complexă, "iar liderii ambelor ţări trebuie să vorbească despre identităţile naţionale ale ambelor state cu cea mai mare grijă şi responsabilitate".

"Considerăm că ambele părţi trebuie să dea dovadă de reţinere şi să se poarte într-o manieră responsabilă atâta timp cât evenimentele petrecute la 7 aprilie sunt investigate şi faptele sunt în curs de a fi stabilite", precizează documentul.

Referindu-se în mod special la acuzaţiile preşedintelui Voronin privind implicarea României în organizarea revoltelor, documentul menţionează o "gravă îngrijorare faţă de degradarea relaţiilor dintre cele două state".

"În timpul evenimentelor violente de la 7 aprilie, frontiera dintre Moldova şi România a fost închisă", se arată în raportul care va fi supus dezbaterii.

"Legăturile feroviare între Chişinău şi Bucureşti au fost anulate a doua zi. În paralel, ambasadorul moldovean la Bucureşti a fost chemat la Chişinău pentru consultări, iar ambasadorul român şi adjunctul său din Moldova au fost declaraţi persona non grata. În acelaşi timp, au fost introduse vize pentru cetăţenii români care călătoresc în Moldova. Ca urmare a acestei măsuri, şi după închiderea graniţei, un număr de ziarişti români au fost expulzaţi din această ţară (R.Moldova, n.red.) iar altora 20 li s-a refuzat intrarea la frontieră", se arată în raport.

"Acuzaţiile preşedintelui Voronin privind implicarea României în revolte a provocat o reacţie dură din partea autorităţilor române. Parlamentul român, într-o sesiune comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, a adoptat o declaraţie comună de respingere a tuturor acuzaţiilor, explicând că acţiunile autorităţilor moldovene au fost generate de "panică şi neputinţă", se arată în raport.

De asemenea, documentul menţionează că în mesajul rostit în faţa Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în cazul în care acţiunile opresive ale Guvernului moldovean ar continua, autorităţile române ar fi nevoite să invoce articolul 7 din Constituţia României, care obligă România să sprijine oamenii din Moldova «care se consideră români şi simt româneşte»", susţine raportul care în acest punct face o trimitere la o notă de subsol ce indică drept sursă cotidianul moldovean "Azi", versiunea în limba engleză.

Artidolul 7 din Constituţia României prevede că "statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt".

"Ulterior, Guvernul României a simplificat procedura de acordare a cetăţeniei române pentru anumite categorii de aplicanţi, în mod special pentru foşti cetăţeni români care au obţinut naţionalitatea română prin naştere şi care au pierdut-o din motive ce nu le pot fi imputate lor precum şi pentru cei în cazul cărora cetăţenia română a fost anulată fără consimţământul lor", se mai arată în text, care face din nou referire la cotidianul moldovean "Azi".

"Considerăm că statele din zona Republicii Moldova, şi în mod special România, Ucraina şi Rusia, trebuie să joace un rol constructiv în calmarea tensiunilor şi promovarea dialogului dintre toţi actorii politici, respectând totodată suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării", se arată în finalul documentului.

Raportul este realizat de Josette Durrieu, reprezentantă a socialiştilor francezi şi de Egidijus Vareikis, creştin-democrat lituanian.