Raport: Criză umanitară şi economică / Guvernele trebuie să intervină pentru stabilizarea situaţiei

Situaţia generată de Covid-19 este, în primul rând, o provocare umanitară de nivel mondial. Mii de profesionişti din domeniul sănătăţii acţionează eroic împotriva virusului, punând-şi vieţile în pericol. Guvernele şi industria de profil colaborează pentru a înţelege şi a contracara această provocare, pentru a oferi susţinere victimelor, rudelor acestora şi comunităţilor, pentru a căuta tratamente şi un vaccin.

Companiile din întreaga lume trebuie să acţioneze prompt. Acest document este menit să ajute liderii să înţeleagă criza generată de Covid-19 şi eventualele evoluţii; de asemenea, raportul este util pentru a se lua măsuri de protejare a angajaţilor,
clienţilor, lanţurilor de furnizare şi rezultatelor financiare.

Raportul, intitulat "Covid-19 - Prezentare pe scurt / Sănătatea mondială şi reacţia la criză" ("Covid-19 - Briefing note / Global health and crisis response"), descrie situaţia generată de pandemie, anticipează eventualele evoluţii ale crizei şi formulează recomandări pentru acţiuni instituţionale.

În momentul publicării studiului (25 martie) erau 380.000 de cazuri de infectare pe plan mondial, situaţie care a generat preocupări că o pondere de spitalizări de 15% ar conduce la suprasolicitarea sistemului medical. Pentru reducerea răspândirii bolii, guvernele din numeroase ţări au recurs la măsuri de distanţare socială strictă, impunând restricţii dure de circulaţie în Europa, zone din SUA, India şi în alte ţări.

- Cum poate evolua situaţia

Există un interval limitat în care guvernele pot interveni adecvat cu măsuri de sănătate publică şi cu acţiuni de atenuare a efectelor economice. În lipsa acestor măsuri, posibilitatea unor efecte profunde asupra vieţilor şi nivelului de trai este foarte probabilă. Testarea masivă va clarifica în curând amploarea şi transmiterea bolii în SUA şi în Europa.

- Acţiuni destinate instituţiilor

- Soluţii: Trebuie să abordeze provocările urgente asupra forţei de lucru, clienţilor şi partenerilor;

- Rezistenţă: Trebuie să rezolve problemele pe termen scurt referitoare la fluxul de lichidităţi şi alte provocări imediate;

- Revenire: Este necesară elaborarea unui plan detaliat de reluare a activităţilor la nivel normal în cel mai scurt timp;

- Reconcepere: Trebuie reimaginată "viitoarea normalitate" - ce presupune întreruperea activităţilor şi implicaţiile reinventării instituţiilor;

- Reformare: Trebuie să existe claritate asupra modului în care ar putea evolua situaţia (reglementările, rolul guvernului) în fiecare domeniu;

- Dincolo de aceste dimensiuni, înfiinţarea unui Centru de coordonare poate asigura viteză de reacţie fără a fi sacrificată calitatea decizională.

1. SITUAŢIA COVID-19 ÎN PREZENT

Coronavirusul s-a răspândit în 194 de ţări sau teritorii, infectând 380.000 de persoane şi provocând moartea a peste 16.000 de persoane (cifrele disponibile în momentul publicării raportului).

În pofida eforturilor de limitare a răspândirii, virusul s-a extins la nivel mondial, cele mai multe cazuri de infectare fiind în Europa şi în SUA, unde extinderea s-a accelerat. "Propagarea în Europa a crescut semnificativ în ultima lună", notează firma de consultanţă McKinsey & Company, elaborând (la pagina 8 a raportului) un grafic care prezintă "surse similare de traiectorii, dar curbe epidemice diferite în funcţie de măsurile aplicate".

În cazul Italiei, cazurile de infectare par a continua să crească, în pofida aplicării interdicţiilor pe plan naţional. "Ratele reduse de testare în cazurile noncritice din anumite regiuni ar putea permite răspândirea virusului în focare nedetectate", constată autorii.

În Coreea de Sud, testarea agresivă, depistarea contactelor şi măsurile obligatorii de carantină contribuie la izolarea focarelor virusului, încetinind semnificativ răspândirea virusului în Daegu.

În Statele Unite, accelerarea contagierii şi amplificarea testelor au evidenţiat creşterea numărului de cazuri înr-un ritm mai rapid decât în Italia; sunt aplicate măsuri de distanţare socială la nivel statal şi local.

Ţările occidentale au început să aplice "modelul chinez de intervenţie rapidă", concentrat pe izolarea rapidă a focarelor şi amplificarea testării.

2. SCENARII ŞI DRUMUL ÎNAINTE

Vârful epidemic coincide cu "şocul" economic (potrivit graficului de la pagina 14), iar experţii firmei de consultanţă McKinsey & Company recomandă următoarele măsuri:

- Imperativul 1: SALVAREA VIEŢILOR

1a. Oprirea virusului cât mai rapid (scăderea curbei epidemice);
1b. Extinderea tratamentelor şi a capacităţilor de testare (după depăşirea vârfului epidemic);
1c. Găsirea remediilor: tratamente, medicamente, vaccinuri;

- Imperativul 2: SALVAREA RESURSELOR DE TRAI
2a. Susţinerea persoanelor şi companiilor afectate de restricţiile de circulaţie;
2b. Pregătirea pentru revenirea în siguranţă la lucru după oprirea virusului;
2c. Pregătirea acţiunilor de relansare a activităţilor economice după punctul minim al scăderii, aflat în intervalul cuprins între -8% şi - 13%.

Scenarii privind impacul economic al crizei Covid-19

- Scenariile variază în funcţie de amploarea propagării virusului şi de reacţiile autorităţilor: controlul rapid şi eficient asupra răspândirii virusului (reacţiile puternice în materie de sănătate publică reuşesc obţinerea controlului asupra situaţiei în două-trei luni; reacţii eficiente, dar reapariţie a virusului (pe plan regional) (măsurile iniţiale au succes, dar nu sunt suficiente, astfel că distanţarea socială continuă (regional) câteva luni; eşec amplu al intervenţiilor de sănătate publică (virusul este scăpat de sub control perioade îndelungate, până la găsirea unui vaccin).

Scenariul A3

- Virusul a fost oprit, urmează o relansare economică lentă: China are o scădere a PIB-ului pe trimestrul II de 3,3%, SUA de 8,0%, la nivel mondial declinul este de 4,9%, în zona euro de 9,5%. / Pe anul 2020, China va avea o scădere economică de 0,4%, SUA de 2,4%, pe plan mondial scăderea va fi de 1,5%, în zona euro de 9,5% (conform tabelului de la pagina 16). Relansarea economică ar urma să înceapă în China în trimetrul III din 2020, în SUA în trimestrul IV, pe plan mondial în trimestrul IV, iar în zona euro în trimestrul I din 2021.

- În Statele Unite, impactul economic ar putea fi cel mai grav după al II-lea Război Mondial.

În scenariul A3 - virusul a fost oprit, urmează o relansare economică lentă -, economia SUA ar avea o scădere de 8%, iar în scenariul A1 - virusul reapare, creştere economică lentă pe termen lung, scăderea ar fi de 13%. Comparativ, în anii 1950, scăderea economică a fost de 15% în SUA, iar în anii 1930 de 28%.

În scenariul relansării lente pe plan global, scăderea economică în China va fi de 3,9% în trimestrul II, în SUA de 10,6%, pe plan mondial de 6,2%, iar în zona euro de 12,2%. În anul 2020, scăderea economică ar urma să fie de 2,7% în China, de 8,4% în SUA, de 4,7% pe plan mondial şi de 9,7% în zona euro. China şi-ar reveni abia în trimestrul al II-lea din 2021, SUA în trimestrul I din 2023, zona euro în trimestrul III din 2023, iar la nivel mondial relansarea ar fi aşteptată în trimestrul III din 2022 (potrivit tabelului de la pagina 18).

- Ce ar trebui să urmărească mediul de afaceri în următoarele săptămâni
Sunt trei întrebări adresate de mediile de afaceri:

- Profunzimea impactului: Cât de mult a scăzut cererea? Indicatori de urmărit: timpul de aplicare a distanţării sociale după primul caz de contagiere comunitară; numărul cazurilor şi distribuirea geografică; reducerea cheltuielilor pentru bunuri durabile, amploarea modificărilor comportamentale, amploarea reducerii călătoriilor.

- Durata perturbărilor: cât durează perturbările? Indicatori: Variaţiile numărului de cazuri; dovezi privind aspectul sezonier al virusului; rata infecţiilor la un milion de locuitori, ponderea cazurilor tratate acasă, ponderea utilizării locurilor din spitale; rata mortalităţii (comparativ cu alte ţări), întârzierea plăţilor sau intrarea în incapacitate de plată; volatilitatea burselor; şomajul.

- Forma relansării economice: Care este forma curbei de relansare; indicatori de urmărit: compatibilizarea măsurilor medicale cu activităţile economice; riscul reapariţiei epidemiei; relansarea economică în ţările afectate iniţial, măsuri din mediul privat şi public pentru asigurarea relansării economice.

3. IMPACTUL SPECIFIC PE SECTOARE DE ACTIVITATE

Capitalizarea a scăzut pe pieţe din cauza crizei, cele mai afectate sectoare fiind industria de petrol şi gaz, industria aeronautică şi de apărare, transporturile aeriene şi serviciile de călătorie, firmele de asigurări medicale, firmele de asigurări în general, companiile multinaţionale, băncile, industria auto, tranzacţiile imobiliare, comerţul cu produse electronice, serviciile logistice, mass-media şi zona de retail (figura de la pagina 21).

Sectorul aeronautic comercial a avut o scădere de 44% (urmând să se relanseze în trimestrul III sau IV din 2021), cel al transporturilor aeriene are o scădere tot de 44% (urmând să îşi revină în trimestrul I sau II din 2021), iar firmele de asigurări au scăderi de 33% (urmând să îşi revină în trimestrul IV al acestui an). Declinul veniturilor în industria petrolului şi gazelor a fost de 48% (urmând să se relanseze în trimestrul III din 2020), iar industria auto a avut o scădere de 32% (urmând să îşi revină în trimestrul III al acestui an).

4. PLANURI ŞI MODURI DE GESTIONARE A REACŢIILOR FAŢĂ DE CRIZA COVID-19

Liderii trebuie să gândească şi să acţioneze în cinci orizonturi

Soluţii: Trebuie să abordeze provocările urgente asupra forţei de lucru, clienţilor şi partenerilor;

Rezistenţă: Trebuie să rezolve problemele pe termen scurt referitoare la fluxul de lichidităţi şi alte provocări imediate generate de restricţiile dure de circulaţie; echipele specializate în gestionarea actualei crize trebuie să extragă învăţăminte din metodele aplicate de firme în cursul ultimei recesiuni. Viteza şi disciplina sunt principalii factori de rezistenţă; trebuie identificate principalele riscuri, trebuie elaborate scenarii punctuale, sunt necesare teste de rezistenţă financiară, portofolii de intervenţii şi trebuie gestionat rapid fluxul de lichidităţi;

Revenire: Este necesară elaborarea unui plan detaliat de reluare a activităţilor la nivel normal în cel mai scurt timp; companiile trebuie să fie pregătite pentru a relua imediat activităţile pe măsură ce scade contagierea, trebuie să aplice modalităţi de protejare a angajaţilor, de recăpătare a încrederii clienţilor şi de restabilire a fluxului de aprovizionare;

Reconcepere: Trebuie reimaginată "viitoarea normalitate" - ce presupune întreruperea activităţilor şi implicaţiile reinventării instituţiilor;

Reformare: Trebuie să existe claritate asupra modului în care ar putea evolua mediul concurenţial (reglementările, rolul guvernului) în fiecare domeniu; intervenţiile guvernamentale ar putea genera modificări semnificative asupra mediilor de reglementare în toate sectoarele, la nivel mondial;

Centre de coordonare

Criza trebuie gestionată prin crearea unei noi arhitecuri organizatorice, structurată pe abordarea echipei formate din liderii echipelor.

5. TABLOUL PRINCIPALILOR INDICATORI

- Sunt impuse restricţii stricte de circulaţie în Europa, Asia de Sud, America de Nord şi America de Sud;

- Fluxurile de aprovizionare sunt perturbate în întreaga lume, dar încă nu a fost resimţit impactul complet;

- Vor exista efecte semnificative asupra ciclului furnizare-producţie, asupra serviciilor logisice şi de transport şi asupra cererii clienţilor (conform tabelului de la pagina 48).