RAPORT: Scrutinul europarlamentar, vizat de noi ameninţări online

"Noii actori profită de anarhia de pe internet, deseori aliniindu-se statelor ostile, precum Rusia, cât şi intereselor speciale americane, dar de asemenea creând propriile lor campanii paneuropene", se mai afirmă într-un ce explorează rolul propagandei digitale în cursul alegerilor pentru Parlamentul European în ţări ca Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania şi Polonia.

Partide populiste, miliţii informatice de extremă dreapta, grupuri religioase "adaptează tacticile cunoscute mai bine ca fiind folosite de state", susţine institutul de cercetare cu sediul la Londra, care mai indică faptul că este posibil ca aceşti actori europeni să se fi inspirat din campania Kremlinului de influenţare a alegerilor prezidenţiale din SUA, din 2016, utilizând conturi false automatizate pentru a-şi promova cauzele, cât şi pentru a-şi ataca adversarii

Legătura acestor actori cu partidele politice este deseori opacă, formaţiunile politice menţinând suficientă distanţa pentru putea nega orice implicare.

"De asemenea, observăm ... atacuri personalizate şi intimidarea adversarilor ... parte a unui ansamblu de strategii tot mai coerent al dreptei-populiste pentru a obţine şi păstra puterea, pentru a răspândi confuzie, a submina încrederea în instituţii democratice independente şi a promova mentalitatea extremistă", mai afirmă autorii raportului.

Pe fondul preocupărilor privind un val de dezinformări, Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) a creat un sistem de alertă rapidă, cu zeci de angajaţi care se ocupă cu monitorizarea reţelelor de socializare pentru a avertiza din timp în legătură cu posibile tentative de imixtiune.