Prima pagină » Life-Inedit » Contaminarea apelor cu droguri poate duce la formarea dependenţei la peşti. Forma de poluare puţin cunoscută afectează „ecosisteme întregi”

Contaminarea apelor cu droguri poate duce la formarea dependenţei la peşti. Forma de poluare puţin cunoscută afectează „ecosisteme întregi”

Contaminarea apelor cu droguri poate duce la formarea dependenţei la peşti. Forma de poluare puţin cunoscută afectează „ecosisteme întregi”
Adina Petcu
07 iul. 2021, 12:25, Știri externe
Potrivit unor studii recente, păstrăvul brun poate deveni dependent de metamfetamină, un drog care se acumulează în căile navigabile, scrie CNN.
 
Cercetătorii conduşi de Pavel Horky, specialist în ecologie comportamentală la Universitatea Cehă de Ştiinţe ale Vieţii din Praga, şi-au propus să investigheze dacă drogurile ilicite au un efect specific asupra comportamentului peştilor.
 
Echipa a pus 40 de păstrăvi bruni într-un rezervor cu apă care conţinea acelaşi nivel de metamfetamină regăsit în unele râuri cu apă dulce. Peştii au fost monitorizaţi timp de opt săptămâni, înainte de a fi transferaţi într-un rezervor curat.
 
Apoi, zi de zi, cercetătorii au verificat dacă şi cum sunt afectaţi păstrăvii de lipsa substanţelor cu care s-au obişnuit. De asemenea, peştii au avut posibilitatea de a alege între apa curată şi cea în care s-au dizolvat drogurile. Alţi 40 de păstrăvi au fost folosiţi drept grup de control.
 
Potrivit concluziilor înregistrate, păstrăvii care au petrecut opt ​​săptămâni în bazinul infestat au selectat în continuare apa cu droguri, în cele patru zile după mutare. Cercetătorii explică acest lucru prin formarea dependenţei peştilor aflaţi în „sevraj”.
 
De asemenea, echipa a observat o tendinţă letargică a păstrăvilor drogaţi, comparativ cu cei care nu au fost expuşi niciodată apei cu metamfetamină. Experţii au identificat urme ale consumului de substanţe interzise în creierul peştilor vreme de până la 10 zile după expunere.
 
Chiar şi nivelurile scăzute de droguri din apă pot afecta animalele acvatice, precizează cercetătorii. Potrivit studiului, substanţele ilegale excretate de consumatori trec prin sistemele de canalizare şi apoi sunt deversate în căile navigabile din staţiile de epurare a apelor uzate, care nu sunt concepute pentru a trata acest tip de contaminare.

„Peştii sunt sensibili la efectele adverse ale multor medicamente active din punct de vedere neurologic, de la alcool până la cocaină, şi pot dezvolta dependenţa de droguri într-un mod similar cu oamenii”, a declarat Horky. Acesta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că dependenţa de droguri ar putea determina peştii să petreacă mai mult timp în jurul staţiilor de tratare a apei, care sunt nesănătoase pentru ei, pentru a obţine încă o „doză”.

„Astfel de efecte ar putea schimba funcţionarea unor ecosisteme întregi, deoarece consecinţele negative sunt relevante atât la nivel individual, cât şi la nivel de populaţie”, a mai spus el. Pofta de droguri s-ar putea dovedi mai puternică decât recompensele naturale, cum ar fi hrănirea sau împerecherea.
 
Peştii au fost eutanasiaţi ulterior, pentru a analiza ţesuturile creierului.
 
Studiul subliniază faptul că oamenii poluează mediul dincolo de acţiunile vizibile, precum scurgerile de petrol sau deşeurile din plastic. Horky mai spune că descoperirile acestei cercetări au implicaţii asupra efectelor medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, cum ar fi fluoxetina (cunoscută sub numele de Prozac) asupra vieţii acvatice.
.
Studiul a fost publicat în Journal of Experimental Biology.
 
Nu este prima dată când viaţa acvatică resimte efectul utilizării produselor farmaceutice pentru uz uman. În mai 2019, cercetătorii din Regatul Unit al Marii Britanii au anunţat că au găsit urme de droguri, produse farmaceutice şi pesticide în organismul creveţilor de apă dulce.