Raul Castro începe o lungă vizită în Rusia

Această deplasare, prima în peste 20 de ani a unui lider cubanez în Rusia, care se dovedeşte din ce în ce mai activă pe scena internaţională, va fi marcată de întrevederi informale, joi, cu omologul său rus Dmitri Medvedev.

Acestea vor avea loc la reşedinţa prezidenţială din Zavidovo, în apropiere de Moscova, unde sunt primiţi oaspeţi de marcă.

În ziua următoare, cei doi preşedinţi se vor întâlni din nou, de această dată oficial, la Kremlin, pentru semnarea unor acorduri.

Dar analiştii nu cred că acest sejur va fi o ocazie pentru încheierea unei alianţe strategice comparabile cu cea anterioară, când miliarde de dolari erau pompaţi de sovietici pentru susţinerea regimului castrist.

"Acest tip de relaţie nu poate să se repete. Aceasta va trebui să fie mai raţională şi mai pragmatică", a explicat Vladimir Davidov, directorul Institutului rus pentru America Latină.

Iar dacă Raul Castro intenţionează să rămână în Rusia până la 4 februarie, acest lucru se întâmplă pentru că ruşii şi cubanezii au "nevoie de timp pentru a se înţelege unii pe alţii", a comentat acest expert.

Moscova a subliniat că nu este vorba decât de cea de-a doua vizită oficială în străinătate a lui Raul Castro, după cea din Venezuela din decembrie, de la preluarea atribuţiilor prezidenţiale în iulie 2006.

După ce l-a înlocuit pe fratele său Fidel, alături de care s-a deplasat în URSS în 1987, pentru cea de-a 70-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie, relaţiile s-au îmbunătăţit cu Rusia.

Aceasta va avea grijă să afirme că revenirea sa în forţă în Caraibe nu vizează "nici o ţară terţă", inclusiv Statele Unite.

Dovadă a activităţii intense desfăşurate către Havana, lideri politici, oameni de afaceri şi chiar demnitari religioşi au defilat pe aici în ultimele luni, culminând cu vizita, în noiembrie, a preşedintelui Dmitri Medvedev, prima în opt ani a unui lider de la Kremlin.

Această vizită a fost urmată de o escală, în decembrie, a trei nave de război ruseşti, o premieră de la destrămarea URSS, la sfârşitul lui 1991, care a generat o gravă criză economică în insulă.

În acest timp, Fidel Castro a denunţat în mod deschis, în 2001, decizia unilaterală a lui Vladimir Putin, în perioada respectivă preşedinte al Rusiei, de a închide o bază de interceptare instalată în 1964 la Lourdes, la periferia capitalei Havana.

De atunci, s-a înregistrat un viraj de 180 de grade, cu voinţa de a dezvolta relaţii economice.

Cooperarea în materie de apărare continuă în paralel, mai ales că numeroase echipamente ale armatei cubaneze sunt de fabricaţie sovietică.

În schimb, Moscova nu are nevoie de baze militare permanente în Cuba, nici în Venezuela, a afirmat în decembrie premierul Vladimir Putin, fără să excludă o astfel de ipoteză pe viitor.

În 2006, Rusia a decis să îngheţe spinoasa problemă a datoriei cubaneze contractate în perioada URSS, de peste 20 de miliarde de dolari, potrivit ruşilor.

Putin a declarat săptămâna trecută că ţara sa, al zecelea partener comercial al insulei, intenţionează chiar să crediteze cu alţi 20 de milioane de dolari cumpărarea de produse ruseşti.

Citeşte şi:

Raul Castro va insista pentru închiderea bazei de la Guantanamo Bay