UPDATE 18:05 Cancelarul austriac, care a insistat asupra proximităţii întâlnirii cu Putin, imediat după discuţii a expus câteva detalii: Negocierile au fost deschise şi directe, dar dure. Acesta a precizat că sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse vor rămâne în vigoare şi vor fi înăsprite
Întâlnirea a durat o oră şi jumătate. Kremlinul nu a dezvăluit încă detalii.
UPDATE 17:30 Nouă şoferi care lucrau pentru „Help People”, un grup de voluntari ucraineni care oferă alimente şi medicamente pentru cei aflaţi în nevoie şi ajută la evacuări, au fost reţinuţi de armata rusă.
UPDATE 17:00 Federaţia Rusă a schimbat din nou scopul „operaţiunii speciale” din Ucraina. Acum, se presupune că războiul a fost „conceput pentru a pune capăt cursului de dominaţie al SUA în lume”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
UPDATE 16:00 Banca Naţională a Ucrainei a transferat aproape 14,8 miliarde de grivne către armată.
UPDATE 15:30 300.000 de kilometri pătraţi de teritoriu din Ucraina au nevoie de deminare umanitară – Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta reprezintă aproape jumătate din întregul teritoriu al Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat într-un interviu de ce a ales să nu fugă din Ucraina atunci când forţele ruseşti au lansat invazia ţării pe 24 februarie.
Zelenski a afirmat că „nu vreau să mă dau drept un erou. Îmi iubesc familia. Vreau să mai trăiesc mulţi ani, dar alegând între a fugi sau a fi alături de poporul meu, bineînţeles că sunt gata să-mi dau viaţa pentru ţara mea”.
UPDATE 14:00 Un canal Telegram pro-ucrainean din Belarus anunţă că a observat duminică o deplasare substanţială de echipamente ale forţelor armate ruse.
UPDATE 13:00 Zeci de mii de persoane au fost probabil ucise în Mariupol, a anunţat luni, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
UPDATE 12:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului sud-coreean, spunând că militarii ruşi au distrus 938 de unităţi de învăţământ şi aproape 300 de spitale începând de la 24 februarie.
UPDATE 11:30 O gară din estul ţării a fost bombardată de forţele ruseşti, afirmă şeful căilor ferate din Ucraina, potrivit CNN.
UPDATE 11.00 Forţele armate ale Ucrainei au distrus un depozit de muniţii ruseşti în apropierea unui sat ocupat din regiunea Luhansk, a declarat şeful OVA, Serhiy Gaidai. „Avem o mică victorie – a fost nevoie de 2,5 ore pentru a arde ceea ce ar fi putut deja să ne ucidă oamenii astăzi”, a spus el.
UPDATE 10:00 Kremlinul l-a numit pe Aleksandr Dvornikov să conducă ofensiva din sud-estul Ucrainei şi să-i permită lui Vladimir Putin să obţină victoria înainte de data simbolică de 9 mai. Palmaresul său de serviciu, în special în Siria, i-a adus o reputaţie îngrozitoare. Generalul Aleksandr Dvornikov, în vârstă de 60 de ani, a fost ales, potrivit BBC şi Sky News, să conducă următoarea ofensivă a Rusiei în Ucraina.
UPDATE 9:00 Forţele ruseşti ar putea organiza „acţiuni provocatoare” în regiunea Transnistria din statul separatist al Republicii Moldova, pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin, scrie BBC.
UPDATE 8:00 Armata rusă sporeşte prezenţa echipamentelor militare în apropierea regiunilor Harkov şi Doneţk, în special, în oraşul Valuyki şi satul Soloty din regiunea Belgorod. În imaginile din satelit disponibile Schemes, jurnaliştii au observat o acumulare masivă de echipamente militare, inclusiv tancuri şi vehicule blindate de transport de trupe, precum şi desfăşurarea unei tabere de corturi.
Anterior, Statul Major al APU a raportat că Rusia îşi transferă unităţile la Belgorod şi Valuyki pentru a ataca în continuare Harkov şi Donbass, această informaţie a fost confirmată de Departamentul de Apărare al SUA.
„Va avea loc o ofensivă … nu numai asupra Mariupol, ci şi asupra altor locuri, oraşe şi sate. Luhansk şi Doneţk – le vom elibera complet în primul rând … şi apoi vom cuceri Kievul şi toate celelalte oraşe”, a declarat Kadîrov într-un videoclip postat pe canalul său Telegram.
Kadîrov, ce se descrie ca fiind omul preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că nu ar trebui să existe niciun dubiu cu privire la Kiev.
„Vă asigur: nu se va face niciun pas înapoi”, a spus Kadîrov, potrivit traducerii Reuters.
Kadîrov a fost acuzat în repetate rânduri de Statele Unite şi de Uniunea Europeană de abuzuri privind drepturile omului, pe care le neagă.
Moscova a purtat două războaie cu separatiştii din Cecenia, o regiune majoritar musulmană din sudul Rusiei, după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. De atunci, însă, a vărsat sume uriaşe de bani în regiune pentru a o reconstrui şi i-a acordat lui Kadîrov o autonomie semnificativă.
Mişcarea, care este sprijinită de Washington, va mări alianţa de la 30 la 32 de membri şi este o consecinţă directă a invaziei preşedintelui Putin în Ucraina.
Oficialii americani au declarat pentru The Times că aderarea la NATO pentru ambele ţări nordice a fost „un subiect de conversaţie în mai multe sesiuni” în timpul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai alianţei de săptămâna trecută, la care au participat şi Suedia şi Finlanda.
Cererea Finlandei este aşteptată în iunie, iar Suedia ar trebui să o urmeze la scurt timp.
Sanna Marin, prim-ministrul finlandez, a declarat că a sosit momentul ca Finlanda să îşi reconsidere serios poziţia faţă de NATO.
„Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”, a declarat ea la sfârşitul săptămânii, îndemnând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”.
Suedia efectuează o revizuire a politicii de securitate care se va încheia până la sfârşitul lunii viitoare.
„Nu exclud în niciun fel aderarea la NATO”, a declarat Magdalena Andersson, prim-ministrul suedez, în urmă cu două săptămâni.
Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar fi o lovitură puternică primită de Putin. Finlanda are o graniţă de peste 1000 de km.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat joi că, dacă Finlanda şi Suedia vor adera la NATO, atunci Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” prin propriile măsuri.
Dacă cele două ţări se alătură alianţei, „va trebui să ne facem flancul vestic mai sofisticat în ceea ce priveşte asigurarea securităţii noastre”, a declarat Peskov pentru postul britanic Sky News.
Cu toate acestea, el a spus că Rusia nu va considera o astfel de mişcare drept o ameninţare existenţială, de genul celei care ar putea să o determine să ia în considerare utilizarea armelor nucleare.