Casa Albă a anunțat că președintele Trump nu este mulțumit nici de Rusia, nici de Ucraina.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor pe 31 martie că președintele „și-a exprimat nemulțumirea față de comentariile făcute de liderii ambelor părți ale acestui conflict.”
Grupul Weimar+ a promis un sprijin suplimentar pentru Ucraina și ia în considerare noi sancțiuni împotriva Rusiei, scrie The Kyiv Independent.
Miniștrii de externe din Spania, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia, alături de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, au cerut Rusiei să accepte un „armistițiu imediat și necondiționat, pe baze egale și cu implementare completă.”
Kremlinul a declarat că rămâne deschis la dialog cu Statele Unite, în ciuda rapoartelor care sugerează că președinte Donald Trump este frustrat de Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins aceste informații, susținând că declarațiile lui Trump au fost parafrazate și nu citate direct.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca încă 160.000 de cetățeni ruși să fie chemați să servească în armată, a anunțat luni agenția rusă de presă Interfax.
Ordinul se aplică bărbaților cu vârste între 18 și 30 de ani și urmează să fie pus în aplicare în perioada 1 aprilie-jumătatea lunii iulie. Noul val de recrutare vine pe fondul negocierilor în curs pentru o încetare a focului între Rusia și Ucraina, mediată de SUA, scrie POLITICO.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut un grup suspectat de colaborare cu serviciile de informații militare ruse (GRU) pentru a ajuta la direcționarea atacurilor cu rachete rusești asupra Kievului.
Trei bărbați au fost reținuți, inclusiv un cetățean rus, a precizat SBU într-un comunicat. SBU susține că aceștia au vizat fabrici de apărare, sisteme de armament ale Forțelor de apărare ucrainene și depozite de muniție.
Se presupune că cetățeanul rus a înființat un post de observație pe acoperișul unei clădiri înalte, care a fost folosit pentru a regla focul loviturilor rusești. Potrivit SBU, el a trăit în Ucraina în „modul de așteptare” până când a fost activat de serviciile de securitate ruse.
Alegerile în Ucraina, după încheierea războiului, au nevoie de mai mult timp decât prevede legea pentru a fi organizate, a declarat Comisia Electorală Centrală din Kiev într-o evaluare publicată luni.
Președintele Comisiei, Oleh Didenko, a declarat într-un interviu pentru Ukrainska Pravda că „trebuie să adoptăm o lege privind specificul alegerilor postbelice”.
Potrivit lui Didenko, procesul electoral pentru parlament este stabilit pentru 60 de zile, iar pentru alegerile prezidențiale pentru 90 de zile. Cu toate acestea, președintele comisiei a declarat că aceste termene nu sunt suficiente pentru a organiza alegeri care să respecte standardele democratice după un război, scrie DPA.
Echipele guvernamentale și juridice ucrainene și americane continuă discuțiile cu privire la acordul privind minereurile, a declarat o sursă din cadrul Biroului prezidențial pentru Kyiv Independent, în timp ce președintele american Donald Trump își intensifică retorica cu privire la acord.
Comentariile au venit după ce Trump a declarat duminică, 30 martie, că el crede că președintele Volodimir Zelenski dorește să se retragă din acord și a avertizat că refuzul său va avea consecințe.
Vorbind cu reporterii la bordul Air Force One, Trump și-a continuat comentariile despre acordul privind mineralele spunând că Ucraina continuă să aibă aspirații NATO, pe care le-a prezentat ca fiind fără speranță.
„El (Zelenski – n.r.) vrea să fie membru al NATO, dar nu va fi niciodată membru al NATO. El înțelege asta”, a spus Trump.
Potrivit sursei Kyiv Independent, aderarea Ucrainei la NATO nu face parte din acordul privind mineralele.
Reprezentanți parlamentari din 17 țări europene și din Parlamentul European au sosit la Kiev pe 31 martie, a anunțat Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei.
„Astăzi, Kievul îi întâmpină pe reprezentanții parlamentari din întreaga Europă”, a declarat președintele parlamentului ucrainean pe social media.
„Președinți și vicepreședinți ai parlamentelor din Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Islanda, Spania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Croația, Cehia și Suedia, precum și reprezentanți ai Parlamentului European, au sosit în capitala Ucrainei”.
Suedia a decis să acorde un nou pachet de ajutor militar Ucrainei în valoare de 16 miliarde de coroane (1,59 miliarde de dolari), cel mai mare pachet de până acum din partea acestei ţări nordice, a declarat luni ministrul apărării, Pål Jonson.
Cea mai mare parte a pachetului, 9,2 miliarde de coroane, va consta în echipamente care vor fi achiziţionate prin procese coordonate de Administraţia Suedeză pentru Echipamente de Apărare, a spus Jonson într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters.
Guvernul de la Moscova își menține retorica agresivă, iar Vladimir Putin a evocat din nou posibilitatea ca armata rusă să avanseze spre Odesa. Potrivit expertului militar rus Iuri Fiodorov, un astfel de scenariu ar fi posibil doar dacă forțele ruse reușesc să captureze regiunea Zaporojie. Declarațiile acestuia au fost făcute într-un interviu acordat pentru media ucraineană Fabrika Novini, citat de agenția Unian.
Iuri Fiodorov avertizează că situația în Zaporojie ar putea deveni critică pentru Ucraina, deoarece Rusia a concentrat în acest sector o grupare de trupe formată din cinci armate combinate. Acestea au misiunea de a controla teritoriul dintre Guliaipole și Vasilievka. Deși trupele ruse sunt numeroase, o tentativă de a forța fluviul Nipru în regiunea Herson ar fi echivalentă cu un eșec major, conform expertului. Acesta compară situația cu evenimentele din 1943, când armata sovietică a suferit pierderi masive într-o tentativă similară.
Ucraina a primit o tranșă de sprijin bugetar din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), în valoare de 400 de milioane de dolari, a declarat prim-ministrul Denin Șmîhal.
Fondurile reprezintă o tranșă din programul Mecanismului extins de creditare (EFF), care va oferi Kievului sprijin bugetar în valoare de 15,6 miliarde de dolari pe o perioadă de patru ani. Cu finanțarea suplimentară de 400 de milioane de dolari, programul a distribuit în prezent Ucrainei finanțări în valoare de 10,1 miliarde de dolari.
Consiliul de administrație al FMI a aprobat tranșa de 400 de milioane de dolari la 29 martie, după finalizarea celei de-a șaptea revizuiri a acordului EFF.
„Suntem recunoscători Fondului… pentru asistența și cooperarea sa strânsă în sprijinirea economiei ucrainene în timpul războiului”, a declarat Șmîhal pe X.
„Războiul Rusiei în Ucraina continuă să aibă un impact social și economic devastator asupra Ucrainei”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o declarație de presă.
Rusia şi Statele Unite au început discuţii privind proiecte comune de metale rare şi alte iniţiative în Rusia, iar unele companii şi-au exprimat deja interesul pentru acestea, a declarat emisarul preşedintelui Vladimir Putin pentru investiţii, într-un interviu publicat luni, transmite Reuters.
Guvernul ucrainean ia în considerare o încetare a focului în perioada Paștelui pentru organizarea alegerilor prezidențiale. Zelenski ar putea beneficia de pe urma acestui plan.
Un spital pentru soldații ucraineni răniți din Harkov și-a reluat activitatea după ce a fost lovit de o dronă rusească la 29 martie, a anunțat spitalul la 30 martie.
Spitalul militar a fost vizat în mod deliberat într-un atac rusesc care a ucis două persoane și a rănit alte 25 în Harkov și în oblastul înconjurător.
„Ca urmare a atacului nocturn al Shahed-urilor, pacienții și personalul spitalului au fost răniți, iar mai multe clădiri au fost avariate”, a declarat spitalul într-o postare pe rețelele sociale după atacul cu drone.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, analizează posibilitatea de a se retrage dintr-un acord privind mineralele critice cu Statele Unite, potrivit unei declarații făcute de Donald Trump presei la bordul Air Force One pe 30 martie.
Acordul, care este în prezent revizuit de oficialii ucraineni, oferă SUA un control fără precedent asupra resurselor naturale ale Ucrainei printr-un fond comun de investiții. În ciuda negocierilor anterioare, Zelenski pare să fie reticent în a semna documentul, fapt ce a atras atenția fostului președinte american, notează The Kyiv Independent.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump și-au reafirmat angajamentul de a promova un acord de prosperitate economică între Regatul Unit și SUA în timpul unei convorbiri telefonice din 30 martie, convenind că eforturile vor continua în ritm susținut în zilele următoare.
În ceea ce privește Ucraina, Starmer l-a informat pe Trump cu privire la recenta reuniune a Coaliției de voință din Franța, descriind discuțiile ca fiind productive. Lideri din 31 de țări s-au reunit la Paris la 27 martie pentru a coordona ajutorul militar pentru Ucraina și pentru a prezenta pașii către o pace justă și durabilă.
Starmer și Trump au subliniat, de asemenea, importanța menținerii „presiunii colective” asupra președintelui rus Vladimir Putin.
Comentariul a urmat convorbirii telefonice a lui Trump cu NBC, în care acesta ar fi declarat că este „supărat și foarte furios” din cauza concentrării continue a lui Putin asupra președintelui Volodymyr Zelensky.
Președintele Volodimir Zelensky a solicitat intensificarea presiunii asupra Rusiei, îndemnând comunitatea internațională să impună sancțiuni mai dure și să furnizeze Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană.
În discursul său din 30 martie, el a declarat că sunt necesare toate măsurile posibile pentru a rupe „capacitatea Rusiei de a purta războaie și de a susține sistemul care nu dorește altceva decât războiul”.
„Geografia și brutalitatea loviturilor rusești, nu doar ocazional, ci literalmente în fiecare zi și noapte, arată că lui Putin nu-i pasă deloc de diplomație”, a adăugat Zelensky. „Timp de mai multe săptămâni, a existat o propunere americană pentru o încetare necondiționată a focului. Și aproape în fiecare zi, ca răspuns la această propunere, există drone rusești, bombe, bombardamente de artilerie și lovituri balistice”.
Președintele finlandez Alexander Stubb a sugerat că 20 aprilie este un „moment bun pentru o încetare completă a focului fără nicio condiție” în Ucraina, a relatat Yle pe 30 martie.
„Propunerea Finlandei este 20 aprilie. Acesta ar fi un moment bun pentru o încetare completă a focului fără nicio condiție. De ce 20 aprilie? Pentru că avem nevoie de un termen limită. Pentru că este Paștele. Și pentru că președintele Trump va fi în funcție de trei luni”, a spus Stubb.
Potrivit Yle, Stubb a insistat, de asemenea, pentru un mecanism puternic de sancțiuni pentru a presa Rusia să se conformeze, dezvăluind că senatorul american Lindsey Graham pregătește un pachet de sancțiuni susținut de 50 de senatori.