„Occidentul trebuie să răspundă la cererile oficiale ale Federaţiei Ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, după un articol din New York Times, care a citat surse americane şi care susţine că un grup pro-Ukraine a finalizat atacul la conducta de gaz Nord Stream, anul trecut .
Guvernul ucrainean „nu este absolut implicat” în sabotajul conductei de gaze Nordstream şi nu are informaţii despre incident, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean, Mihail Podoliak. Potrivit ziarului american The New York Times, citând surse de informaţii americane, sabotajul la Nord Stream ar fi munca unui „grup filo-rus” nespecificat.
„Astăzi anunţăm prelungirea pregătirii noastre a soldaţilor ucraineni până cel puţin în octombrie 2023 şi vom oferi şi pregătire medicală”. Premierul canadian Justin Trudeau a declarat acest lucru la un punct de presă comun, la Ottawa, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Am alocat şi 3 milioane de euro pentru deminare”, a adăugat el.
Anchetatorii germani nu au găsit încă nicio dovadă despre cine a ordonat şi a efectuat sabotarea gazoductelor Nord Stream în septembrie anul trecut, dar sursele duc „în direcţia Ucrainei”. Tagesschau scrie, citând cercetările lui Ard, Swr şi Zeit.
Cele „trei anchete” privind accidentul de anul trecut de la gazoductul Nord Stream „nu sunt încă încheiate”. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA, John Kirby, a comentat zvonurile relatate de New York Times, potrivit cărora atacul a fost comis de un grup pro-ucrainean. „Credem că a fost un act de sabotaj”, a spus Kirby, dar numai după investigaţiile efectuate în Europa SUA vor evalua o „reacţie adecvată”.
Aceştia sunt militari ai Forţelor Armate ale Ucrainei, Gărzi Naţionale, grăniceri, DSST. Printre aceştia se numără 87 de fundaşi ai lui Mariupol, dintre care 71 de la Azovstal.
De asemenea, îi returnăm pe cei luaţi prizonieri în zona Bakhmut şi Soledar – un total de 35 de persoane din direcţia Doneţk.
În Bahmut există încă aproximativ 43.000 de civili, inclusiv 38 de copii, susţine vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, citată de The Guardian. Oraşul, aflat în centrul luptelor acerbe din regiunea Donbas, avea o populaţie estimată la aproximativ 70.000 de persoane, înainte de război.
Guvernul german a calificat ca „şocant” videoclipul cu presupusa ucidere a unui prizonier de război ucrainean, pe care Kievul l-ar fi identificat ca fiind un soldat al celei de-a 30-a brigăzi mecanizate separate, Timofii Mikolaiovici Şadur. „Dacă acest lucru este autentic, atunci ar fi o crimă de război”, a subliniat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, după cum a raportat Tagesschau. Pe internet a circulat un videoclip în care un bărbat în uniformă ucraineană este împuşcat de presupuşi soldaţi ruşi.
Rusia a suferit 20.000 până la 30.000 de pierderi, în încercarea de a lua oraşul Bahmut. Informaţiile aparţin celor de la The Guardian, care citează oficiali occidentali.
În spatele escaladării din Ucraina există „mâna vizibilă a SUA, care nu doresc să se încheie acest conflict”. Acest lucru a fost spus de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS, comentând declaraţiile ministrului chinez de externe, conform căruia „o mână invizibilă îndrumă criza din Ucraina”.
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukashenko l-a numit astăzi „ticălos” pe Zelenski, acuzându-l pe omologul ucrainean de „sabotajului” unui avion de recunoaştere rus A-50, lovit de drone într-o bază de aer din Belarus. „Există o singură concluzie. M -am gândit că Ucraina are nevoie de pace şi că Zelenski s -a înveselit pentru poporul său. Dar Zelensky este doar un ticălos. Aceste operaţiuni nu pot fi efectuate fără aprobarea liderului ţării”, a spus Lukashenko.
O instanţă din Moscova l-a condamnat activistul şi bloggerul rus Dmitri Ivanov la opt ani şi jumătate de închisoare pentru publicarea ştirilor „false” despre armată, scrie Novaya Gazeta. Ivanov este administratorul canalului de Telegram „Protest MSU”. Autorităţile şi -au judecat relaţiile cu privire la omucideri civile şi distrugerea infrastructurilor civile ucrainene ca fiind „false”. Acuzarea a cerut nouă ani de închisoare.
Peste 20 de persoane au fost arestate în Belarus pentru sabotarea unui avion militar rusesc A-50 la baza militară Machulishchi de lângă Minsk, a afirmat preşedintele Alexander Lukaşenko, citat de agenţia Belta. La sfârşitul lunii februarie, activiştii antiguvernamentali din Belarus şi-au revendicat responsabilitatea pentru un presupus atac cu dronă asupra unui avion militar rusesc A-50 la o bază din Belarus.
Forţele ucrainene au respins 37 de atacuri ruseşti, aseară, în zona din jurul oraşului Bahmut, în estul ţării, a declarat Statul Major al Armatei Kiev, în actualizarea zilnică a situaţiei de pe front. În total, trupele ruse au lansat peste noapte 50 de raiduri aeriene şi cinci atacuri cu rachete, în timp ce forţele ucrainene au efectuat 15 lovituri aeriene împotriva trupelor ruse, inclusiv un atac asupra unui sistem antiaerian. Armata de la Kiev a mai spus că a doborât o aeronavă SU-25, nouă drone Shaheed şi alte opt drone ruseşti.
Armata ucraineană a identificat un soldat despre care a spus că a fost împuşcat mortal de „invadatorii ruşi” într-o înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare.
Pe Telegram, armata ucraineană l-a identificat pe bărbatul neînarmat ca fiind Tymofiy Shadura din Brigada 30 Mecanizată.
Bărbatul era dat dispărut din 3 februarie, după ostilităţile din jurul oraşului Bahmut din estul ţării.
Armata a adăugat că o confirmare oficială va fi făcută după ce trupul său va fi returnat din teritoriul ocupat de forţele ruseşti.
Mariusz Błaszczak, ministrul polonez al apărării, a anunţat că încă o serie de zece de tancuri de luptă va fi livrată Ucrainei în zilele următoare.
Este vorba despre 10 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană rămase din lotul de 14 tancuri Leopard 2 pe care Polonia s-a angajat să-l trimită în Ucraina.
Ucraina a început discuţiile online cu partenerii privind prelungirea Iniţiativei pentru cereale la Marea Neagră, a declarat o sursă guvernamentală ucraineană de rang înalt pentru agenţia de ştiri Reuters.
Sursa a adăugat că Ucraina nu a purtat discuţii cu Rusia, dar că Kievul a înţeles că partenerii săi discută cu Moscova.
Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră a fost intermediată de ONU şi Turcia în iulie anul trecut şi a fost prelungită în noiembrie.
Aceasta va expira în data de 18 martie, dacă nu se ajunge la o înţelegere asupra unei prelungiri.
Kremlinul a declarat că nu recunoaşte plafonul de preţ introdus de ţările occidentale pentru exporturile sale de petrol, după ce Statele Unite au declarat că plafonul „funcţionează bine”.
„Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciun plafon. Lucrăm pentru ca acest sistem să nu ne afecteze propriile interese”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Economia Rusiei s-a dovedit rezistentă în ciuda sancţiunilor occidentale dure, dar plafonarea preţului a complicat eforturile sale de a vinde petrol la nivel global.
Luna trecută, Moscova a declarat că va reduce producţia cu 500.000 de barili pe zi în martie, ca răspuns la plafonarea preţurilor.
Ministrul chinez de externe, Qin Gang, afirmă că conflictul din Ucraina pare să fie condus de o „mână invizibilă” care împinge la prelungirea şi escaladarea crizei.
Potrivit acestuia, „mâna invizibilă” „foloseşte criza ucraineană pentru a servi anumite agende geopolitice”.
„Conflictul, sancţiunile şi presiunile nu vor rezolva problema… Procesul de negocieri de pace ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, iar preocupările legitime de securitate ale tuturor părţilor ar trebui să fie respectate”, a adăugat el.
China trebuie să avanseze în relaţiile sale cu Rusia, în condiţiile în care lumea devine mai turbulentă, a declarat ministrul de externe Qin Gang.
Vorbind cu reporterii la o sesiune parlamentară anuală la Beijing, Qin a declarat că interacţiunile strânse dintre cei doi lideri, preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, au reprezentat ancora pentru relaţiile dintre China şi Rusia.
Întrebat dacă este posibil ca China şi Rusia să renunţe la dolarul american şi la euro pentru comerţul bilateral, Qin a declarat că ţările ar trebui să folosească orice monedă care este eficientă, sigură şi credibilă.
„Monedele nu ar trebui să fie atuul pentru sancţiuni unilaterale şi cu atât mai puţin o deghizare pentru intimidare sau coerciţie”, a spus el.
Într-o înregistrare distribuită pe reţelele de socializare apare un soldat ucrainean. Acesta nu are armă şi fumează o ţigară în timp ce stă într-un şanţ. El spune „glorie Ucrainei” înainte de a fi împuşcat cu arme automate.
„Îi vom găsi pe criminali”, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, luni seara.
Forţele ucrainene probabil şi-au stabilizat perimetrul defensiv din Bahmut, în urma eforturilor Rusiei de a invada dinspre nordul oraşului, potrivit actualizării zilnice de informaţii a Ministerului britanic al Apărării, publicată marţi dimineaţa.
Ambele părţi suferă pierderi grele în Bahmut şi în jurul acestuia, a precizat ministerul.
Raportul după ce preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un discurs adresat ucrainenilor, că există un consens între el şi conducerea militară de vârf a Ucrainei, potrivit căruia forţele ucrainene ar trebui să continue să deţină oraşul.
Se înţelege că pierderile Rusiei în bătălia pentru Bahmut sunt semnificativ mai mari decât cele ale Ucrainei, dar îngrijorarea creşte cu privire la uzura suferită de brigăzile ucrainene însărcinate cu apărarea oraşului.
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat marţi, 7 martie, că Rusia a pierdut 154.830 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale.
Acest număr include 1.060 de pierderi suferite de forţele ruseşti doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.432 de tancuri, 6.714 vehicule blindate de luptă, 5.323 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 2.456 de sisteme de artilerie, 488 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 253 de sisteme de apărare aeriană, 303 avioane, 289 de elicoptere, 2.095 de drone şi 18 ambarcaţiuni.
Armata ucraineană a respins peste 140 de atacuri ruseşti în cinci zone în ultima zi, a raportat Statul Major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat din 7 martie.
În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat 50 de atacuri aeriene şi cinci atacuri cu rachete şi a tras 11 drone pe teritoriul Ucrainei, dintre care nouă au fost doborâte.
„Ameninţarea unor noi lovituri cu rachete din partea Rusiei este foarte probabilă pe întreg teritoriul Ucrainei”, a scris Statul Major General.
În discursul său nocturn din 6 martie, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, împreună cu comandanţii armatei ucrainene, s-a luat decizia de a nu se retrage din Bahmut, în regiunea Doneţk, ci de a trimite întăriri trupelor care apără în prezent oraşul estic de atacurile neîncetate ale Rusiei.
Rusia încearcă de luni de zile să încercuiască Bahmut ca parte a obiectivului său mai larg de a captura întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei, formată din regiunile Doneţk şi Lugansk. Rusia a ocupat aproape toată regiunea Lugansk de când a invadat-o pentru prima dată în 2014 şi apoi, mai târziu, în timpul invaziei sale la scară largă.
Trupele ruseşti au pierdut cel puţin cinci oameni pentru fiecare soldat ucrainean ucis în apărarea oraşului Bahmut din regiunea Doneţk, a relatat CNN la 6 martie, citând un oficial militar NATO anonim.
Oficialul a declarat pentru CNN că raportul de 5:1 a fost o estimare bazată pe informaţiile furnizate de alianţă, adăugând că şi Ucraina a suferit pierderi semnificative pe linia frontului din Bahmut.
Bătălia pentru Bahmut, un oraş din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, se desfăşoară în ultimele şapte luni. Armata rusă încearcă să îşi sporească controlul asupra întregii regiuni Doneţk, pe care o ocupă în prezent aproximativ jumătate.
Armata rusă a pierdut cinci oameni pentru fiecare soldat ucrainean ucis în Bahmut. Aceasta este estimarea estimărilor serviciilor de informaţii NATO, a declarat pentru CNN un oficial militar al alianţei, sub condiţia anonimatului. Totuşi, Ucraina a înregistrat pierderi semnificative în apărarea oraşului, relatează NATO.
Problema aprovizionării cu avioane F-16 Ucrainei „nu este pe masă”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a reiterat acest lucru.
Volodimir Zelensky l-a concediat pe Oleksandr Yakushev, vicepreşedintele serviciilor secrete de la Kiev (SBU). Potrivit Ukrainska Pravda, printre liderii demişi de preşedintele ucrainean se numără şi doi şefi de departamente ai serviciilor speciale şi şefii serviciilor de securitate din două regiuni. Şeful departamentului pentru protecţia secretelor de stat al SBU, Igor Nosok, şi şeful departamentului pentru sprijin economic, Alexander Provotorov, au fost concediaţi. Oleg Khramov a fost deja numit în locul lui Nosok. Zelenski a demis şi doi şefi de departamente: Boris Bezruki, în regiunea Zaporojie, şi Eduard Fedorov, în regiunea Sumi.