Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Malyar, afirmă că situaţia de pe front este „complet sub control”, în ciuda încercărilor repetate ale Rusiei de a cuceri Bakhmut şi alte oraşe din estul Ucrainei.
Malyar a scris pe Telegram că soldaţii ucraineni resping zeci de atacuri pe zi în jurul Bakhmut, Lyman, Avdiivka şi Marinka.
Un avion ultrauşor ucrainean s-a prăbuşit, miercuri, pe teritoriul Rusiei, în apropierea frontierei cu Ucraina, iar pilotul a fost capturat de autorităţile ruse, anunţă Serviciul Federal de Securitate (FSB).
„Pilotul, cetăţean ucrainean, a încercat să fugă spre teritoriul Ucrainei, dar a fost arestat de echipaje ale Poliţiei de frontieră”, a comunicat Serviciul Federal rus de Securitate (FSB), potrivit agenţiei RIA Novosti, citată de cotidianul Le Monde.
Preşedintele polonez Andrzej Duda spune că Rusia a comis crime de război în Ucraina, care trebuie pedepsite.
„Ucraina nu a putut fi intimidată, chiar dacă ţintele atacurilor sunt facilităţi civile, spitale, grădiniţe… acestea sunt crime de război care trebuie aduse în faţa justiţiei, iar criminalii trebuie pedepsiţi”, a declarat Andrzej Duda.
Liderul polonez a făcut această afirmaţie în timpul unei vizite la Varşovia a omologului său ucrainean Volodimir Zelenski.
Putin spune că există motive să creadă că agenţiile de informaţii occidentale au fost implicate în ceea ce el a spus că sunt sabotaje şi „acte teroriste” desfăşurate de Ucraina.
În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Kremlinului cu şefii celor patru regiuni ucrainene pe care Moscova a declarat că le-a anexat anul trecut, Putin a acuzat Ucraina de comiterea de crime împotriva administratorilor, personalului de securitate, jurnaliştilor şi profesorilor ruşi cu ajutorul serviciilor de informaţii occidentale.
„Există toate motivele să spunem că resursele unor ţări terţe, serviciile de informaţii occidentale, sunt implicate în pregătirea unor astfel de sabotaje şi acte de terorism”, a declarat Putin.
Rusia acuză frecvent Ucraina de uciderea civililor prin bombardamente în părţile din Ucraina pe care Rusia le controlează şi în regiunile de frontieră ruseşti din apropierea Ucrainei.
Decizia invitării reprezentantului Ucrainei la reuniunea miniştrilor de Externe din NATO „subminează principiul unităţii Alianţei”, a declarat miercuri Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, citat de postul de televiziune CNN.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a fost invitat la reuniunea omologilor săi din cadrul NATO, organizată marţi la Bruxelles, deşi Ucraina nu este membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Anunţul Rusiei că va amplasa arme nucleare tactice în Belarus arată că o declaraţie comună Rusia-China s-a rezumat la „promisiuni deşarte”, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la Belarus a venit la câteva zile după ce Rusia şi China au declarat împreună că ţările nu ar trebui să amplaseze arme nucleare în afara graniţelor lor.
Stoltenberg a spus că acest lucru a arătat că astfel de declaraţii sunt „promisiuni deşarte şi ceea ce trebuie să urmărim cu atenţie este ceea ce face Rusia”.
Cu toate acestea, Stoltenberg a declarat că NATO nu a văzut niciun semn că Rusia a dat curs anunţului lui Putin.
Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu diplomaţi străini, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
„Uniunea Europeană a lansat o confruntare geopolitică” împotriva Rusiei, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia discuţiei cu noul ambasador al UE la Moscova, Roland Galharague.
În plus, liderul de la Kremlin a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru „criza ucraineană”, denunţând presupusa susţinere a Washingtonului pentru revoluţia Euromaidan din 2013-2014, finalizată prin demiterea de către Parlament a preşedintelui Viktor Ianukovici, un politician prorus. „Ştiu că probabil nu sunteţi de acord cu mine, dar vă pot spune că utilizarea de către Statele Unite, în politica externă, a unor instrumente precum susţinereea pentru aşa-numitele «revoluţii colorate», susţinerea pentru lovitura de stat produsă la Kiev în 2014 au condus la actuala criză ucraineană, având şi alte efecte negative, deteriorând relaţiile ruso-americane”, i-a spus Vladimir Putin, conform agenţiei Interfax, noului ambasador american la Moscova, Lynne Tracy.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că Varşovia va solicita garanţii suplimentare de securitate pentru Kiev la summitul NATO din iulie, în timpul unei întâlniri cu Zelenski.
„Astăzi, încercăm să obţinem pentru Ucraina … garanţii suplimentare, garanţii de securitate, care vor consolida potenţialul militar al Ucrainei”, a declarat Duda reporterilor după discuţiile cu Zelensk, adăugând că Polonia sprijină aderarea deplină a Ucrainei la NATO.
De asemenea, Duda a înmânat Kievului patru avioane de luptă MiG-29 şi a declarat că transferul altor patru avioane de luptă este în curs.
Avocaţii jurnalistului american Evan Gerşkovich, reţinut în Rusia sub acuzaţia de spionaj încă de săptămâna trecută, au reuşit în sfârşit să-l viziteze în închisoare. „Suntem încurajaţi de faptul că avocaţii lui Evan, angajaţi de Dow Jones (compania care controlează ziarul financiar), l-au putut întâlni astăzi în închisoare”, a scris Emma Tucker, directorul WSJ, într-o notă adresată editorilor.
„Fiecare dintre aceşti paşi juridici internaţionali îi apropie pe ruşi de inevitabil”. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a scris pe Telegram, raportând că mandatul comisiei internaţionale independente ONU de anchetă asupra crimelor ruseşti împotriva drepturilor omului din Ucraina a fost prelungit. „Nimeni nu va reuşi să distrugă Ucraina, nici din afară, nici din interior”, a adăugat Zelenski, adăugând că a avut discuţii cu generalul colonel Oleksandr Syrskyi, şeful GUR, Kyrylo Budanov, şi Ministerul Apărării, despre Bahmut.
Zelenski a mulţumit în cele din urmă aliaţilor americani, pentru că „aceştia furnizează un pachet de sprijin pentru apărare de 2,6 miliarde de dolari”: „Mulţumesc, preşedinte Biden, mulţumesc Congresului, mulţumiri tuturor americanilor!” a conchis preşedintele ucrainean.
„Acuzaţii false inadmisibile” la adresa armatei ruse la Bucea. Însărcinatul cu afaceri francez a fost chemat la Ministerul rus de Externe pentru a protesta împotriva „acuzaţiilor false” despre armata rusă din Bucea, Ucraina, pe care le-a considerat „inadmisibile”, consemnează agenţia Tass.
Armata Naţională Republicană (ANR), un grup creat de rebelii ruşi care se opun Kremlinului, a revendicat astăzi atacul care a ucis duminică cunoscutul blogger militar rus cunoscut sub pseudonimul Vladlen Tatarski, exonerând-o pe femeia arestată Daria Trepova. „Această acţiune a fost pregătită şi realizată de noi în mod independent. Nu avem contacte şi nu am primit ajutor de la nicio structură străină, cu atât mai puţin de la serviciile secrete”, a scris celula ANR din Sankt Petersburg pe canalul Rospartizan Telegram. Tatarski, al cărui nume real era Maxim Fomin, a fost, potrivit oponenţilor, un „instigator şi propagandist”, precum şi „un criminal de război”.
Un exerciţiu aerian cu lovituri cu rachete a avut loc în regiunea Kaliningrad, din Rusia, care se află în afara graniţei federaţiei, între Polonia şi Lituania, şi cu acces la Marea Baltică. După cum a spus Flota Rusă Baltică într-un comunicat, exerciţiul a implicat bombardiere de primă linie Sukhoi Su-24M şi avioane de luptă multirol Su-30SM, care au lovit ţinte de suprafaţă într-un poligon de antrenament din regiune. Chiar astăzi, NATO a inclus Finlanda ca a 31-a ţară a alianţei.
„Invitaţia ministrului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la întâlnirea miniştrilor de externe ai NATO este o încălcare a unităţii NATO: Ungaria va sprijini eforturile de integrare ale Ucrainei doar dacă va restabili drepturile maghiarilor din Transcarpatia”. Acest lucru a fost susţinut de şeful diplomaţiei de la Budapesta, Péter Szijjártó, potrivit unui tweet al purtătorului de cuvânt al Guvernului de la Budapesta. Reuniunea comisiei Ucraina-NATO a avut loc astăzi la Bruxelles, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2017 din cauza propriei opoziţii a Ungariei.