Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că „mai este de lucru” pe scena globală, în timp ce se îndrepta spre Japonia pentru a se consulta cu aliaţii cu privire la invazia Rusiei în Ucraina şi influenţa Chinei în Pacific.
Sprijinul pentru contraofensiva aşteptată a Ucrainei împotriva Rusiei va fi în centrul atenţiei la reuniunea de la Hiroshima, alături de chestiuni economice, climatice şi de dezvoltare globală.
Biden şi aliaţii au înarmat Kievul cu armament din ce în ce mai avansat şi au menţinut sancţiuni profunde asupra economiei Rusiei, deşi menţinerea hotărârii a devenit mai dificilă la Washington şi în alte capitale importante.
Senatul francez a aprobat o rezoluţie care recunoaşte drept „genocid” înfometarea a milioane de ucraineni între 1932 şi 1933 ca urmare a politicilor sovietice.
Propunerea, discutată în prezenţa ambasadorului ucrainean Vadim Omelchenko, a primit 327 de voturi favorabile şi doar 16 împotrivă, potrivit presei locale.
„Marea Foamete”, cunoscută sub numele de Holodomor în limba ucraineană, a constat în înfometarea, deportarea şi „exterminarea metodică organizată” a poporului ucrainean, se arată în textul aprobat, adăugând că evenimentul, prin urmare, echivalează cu un „genocid”.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a confirmat prelungirea cu două luni a Iniţiativei exporturilor de cereale. „Dar trebuie corectate cât mai curând posibil dezechilibrele privind aplicarea acordurilor”, a insistat Maria Zaharova, citată de cotidianul Le Monde, referindu-se la accelerarea exporturilor produselor ruseşti.
Acordul privind exporturile de cereale pe Marea Neagră, semnat de Rusia şi Ucraina prin intermediul Naţiunilor Unite şi Turciei, va fi prelungit încă două luni, a anunţat anterior preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan. ”
Li Hui, emisarul chinez pentru Afaceri Eurasiatice, a insistat, în cursul vizitei în Ucraina, pentru găsirea unei „soluţii politice” de oprire a conflictului militar.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, a declarat că orice soluţie trebuie să implice „respectarea integrităţii teritoriale” a Ucrainei, salutând însă rolul „important” al Chinei.
„Dmitro Kuleba i-a explicat detaliat emisarului chinez principiile restabilirii unei păci durabile şi corecte, bazată pe respectarea suveranităţii Ucrainei şi a integrităţii teritoriale a ţării”, a transmis Ministerul de Externe de la Kiev, citat de cotidianul Le Monde.
„Prin eforturile ţării noastre, cu susţinerea prietenilor ruşi şi contribuţia prietenilor ucraineni, Iniţiativa exporturilor de cereale pe Marea Neagră a fost prelungită pentru încă două luni”, a declarat Recep Erdogan, potrivit agenţiilor Anadolu şi The Associated Press.
Turcia a intermediat negocierile privind Acordul cerealelor, care urma să expire joi dacă Moscova nu accepta prelungirea sa.
Marea Britanie şi Olanda au anunţat intenţia de a forma o „coaliţie internaţională” care să furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare de tip F-16. Belgia s-a activat imediat şi a anunţat participarea la iniţiativă, dar Germania a anunţat că nu va contribui cu avioane. La rândul său, Polonia, un susţinător insistent al Ucrainei, nu este în măsură să furnizeze aeronave F-16.
„Ceea ce putem face noi este să contribuim la instruire şi la susţinere, în anumite limite, întrucât nu avem avioane F-16. Facilităm acţiunile altora care doresc să contribuie”, a susţinut Ben Wallace, potrivit cotidianului The Guardian, în cursul unei vizite la Berlin. „Noi nu avem avioane F-16 şi nu vom livra avioane Typhoon. (…) Casa Albă trebuie să decidă asupra eventualei furnizări de avioane F-16”, a insistat Ben Wallace, citat de cotidianul Le Monde.
Ţările europene speră să înfiinţeze un „registru” pentru a „asigura responsabilitatea pentru crimele provocate în Ucraina”, a declarat premierul Rishi Sunak la summitul Consiliului Europei din Islanda.
În timp ce sfârşitul războiului din Ucraina nu pare iminent, gândurile se îndreaptă spre urmările acestuia.
„Când ne gândim în termeni de reconstrucţie, este un element juridic extrem de important să avem acest registru de daune pentru a face dreptate victimelor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Va fi creat un registru internaţional al daunelor cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Emmanuel Macron.
Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal a declarat: „Vom face un prim pas real pe calea noastră de a găsi o soluţie pentru a găsi o modalitate de a compensa aceste atrocităţi şi daune pe care Rusia le aduce Ucrainei.”
Liderii europeni speră că Statele Unite, care au statut de observator la summit, vor susţine, de asemenea, ideea.
Premierul britanic Rishi Sunak şi premierul olandez Mark Rutte lucrează pentru a construi o „coaliţie internaţională” pentru a ajuta Ucraina să obţină avioane de luptă F-16 „în acest moment crucial al rezistenţei la invazia lui Putin”, potrivit unui comunicat al Downing Street în urma întâlnirii celor doi lideri.
„Premierul şi premierul Rutte au convenit că vor lucra pentru a construi o coaliţie internaţională pentru a oferi Ucrainei capacităţi aeriene de luptă, sprijinind-o cu orice, de la instruire la procurarea de avioane F-16”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street, după întâlnirea dintre Sunak şi Rutte la summitul Consiliului Europei din Islanda, potrivit CNN.
De asemenea, Sunak „şi-a reiterat convingerea că locul de drept al Ucrainei este în NATO, iar liderii au convenit asupra importanţei ca aliaţii să ofere asistenţă de securitate pe termen lung Ucrainei pentru a garanta că pot descuraja viitoarele atacuri”, potrivit purtătorului de cuvânt.
Ucraina a salutat rapid vestea discuţiilor coaliţiei internaţionale.
„Avem nevoie de F-16 şi le sunt recunoscător aliaţilor noştri pentru decizia lor de a lucra în această direcţie, inclusiv pentru antrenarea piloţilor noştri. În special, Belgia şi-a confirmat disponibilitatea de a antrena”, a declarat Andriy Yermak, şeful biroului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe Telegram.
Ungaria nu a aprobat plata următoarei tranşe de sprijin militar pentru Ucraina acordat în cadrul Facilităţii Europene pentru Eace (EPF) a UE.
EPF, creată în 2021, este un instrument extrabugetar menit să îmbunătăţească capacitatea UE de a preveni conflictele, de a construi pacea şi de a consolida securitatea internaţională.
„Ungaria nu este de acord cu faptul că Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, foloseşte Facilitatea Europeană pentru Pace numai în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece acest lucru nu permite canalizarea unor fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a declarat biroul purtătorului de cuvânt al guvernului.
Acesta a precizat că printre alte zone în care ar putea fi folosite fondurile se numără Balcanii sau Africa de Nord.
UE a furnizat până acum un total de aproximativ 3,6 miliarde de euro (3,9 miliarde de dolari) pentru sprijin militar pentru Ucraina în cadrul EPF.
Ungaria se află într-o dispută cu Bruxelles-ul, întrucât blocul comunitar a suspendat orice plată a fondurilor de redresare ale UE până când guvernul naţionalist de la Budapesta va pune în aplicare reforme pentru a îmbunătăţi independenţa justiţiei şi a combate corupţia.