Japonia a anunţat sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, după ce summitul Grupului celor Şapte (G7) pe care ţara l-a găzduit săptămâna trecută a convenit să intensifice măsurile de pedepsire a Moscovei pentru invazia Ucrainei.
În coordonare cu alţi membri ai G7, Japonia va îngheţa activele a 78 de grupuri şi 17 persoane, inclusiv ofiţeri ai armatei din Rusia şi va interzice exporturile către 80 de entităţi ruseşti, cum ar fi laboratoarele de cercetare afiliate armatei, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe publicat vineri.
Serghei Lavrov din Rusia şi-a exprimat recunoştinţa pentru „poziţia echilibrată” a Chinei şi pentru dorinţa de a juca un rol pozitiv în cadrul unei întâlniri cu emisarul chinez pentru Ucraina, a anunţat ministerul de externe.
Chinezul Li Hui, care a petrecut 10 ani ca ambasador la Moscova, a fost într-un turneu în capitalele europene, iar săptămâna trecută a vizitat Kievul.
După aceste discuţii, China a declarat că doreşte „să formeze cel mai mare numitor comun pentru rezolvarea crizei ucrainene şi să depună propriile eforturi pentru a opri luptele şi a stabili încetarea focului şi restabilirea păcii cât mai curând posibil”.
Cu toate acestea, Kievul i-a spus lui Li că nu va accepta nicio propunere care implică pierderea de teritoriu de către Ucraina.
La începutul acestui an, China a publicat un plan de pace în 12 puncte care implică declararea unei încetări a focului, dar nu prevede că Rusia ar trebui să se retragă din niciunul dintre teritoriile pe care le-a ocupat.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva afirmă că a vorbit cu omologul său rus, preşedintele Vladimir Putin, şi a reiterat disponibilitatea ţării sale de a discuta cu ambele părţi.
De asemenea, Lula i-a mulţumit pe Twitter lui Putin pentru că l-a invitat la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg şi a spus: „I-am mulţumit pentru invitaţia de a participa la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg şi i-am răspuns că nu pot merge în Rusia în acest moment, dar am reiterat disponibilitatea Braziliei, alături de India, Indonezia şi China, de a discuta cu ambele părţi ale conflictului în căutarea păcii”.
Serghei Lavrov şi trimisul special al Chinei au discutat despre perspectivele de rezolvare a conflictului din Ucraina în timpul unei întâlniri la Moscova, anunţă Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Li Hui a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu oficiali UE la Bruxelles, că Beijingul a susţinut întotdeauna o poziţie obiectivă şi justă în ceea ce priveşte conflictul din Ucraina şi a promovat în mod activ negocierile de pace.
Li a vizitat anterior Ucraina, Germania, Polonia şi Franţa ca parte a unui turneu european pentru rezolvarea războiului.
„Diplomaţi de rang înalt din cadrul Misiunii diplomatice americane din Moscova au fost convocaţi la Ministerul rus de Externe pe 26 mai. Oficialii ruşi au protestat vehement faţă de afirmaţiile inacceptabile ale consilierului prezidenţial american pentru Securitate Naţională, Jake Sullivan, care a aprobat de fapt atacuri ucrainene pe teritoriul rus, inclusiv asupra Crimeei şi regiunii Belgorod”, a transmis Ministerul rus de Externe, citat de agenţia Tass.
„A venit vremea ca Washingtonul să afle că orice formă de agresiune împotriva Rusiei va continua să fie urmată de cea mai puternică reacţie posibilă”, a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Reuters.
Nu este clar la ce afirmaţii ale lui Jake Sullivan se referă Ministerul rus de Externe. Sullivan a fost întrebat duminică, într-un interviu acordat CNN, dacă Ucraina poate primi arme care să atingă ţinte din Crimeea. „Da. Nu am impus limite asupra capacităţilor Ucrainei de a lansa atacuri asupra teritoriului aflat în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Ceea ce am spus noi este că nu vom furniza Ucrainei sisteme americane sau occidentale pentru a ataca Rusia. Noi credem că regiunea Crimeea este a Ucrainei”, a declarat Sullivan.
Rafael Grossi, şeful organismului de supraveghere nucleară al ONU, va informa marţi Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite cu privire la o propunere de protejare a centralei nucleare Zaporojie, potrivit unui comunicat consultat de agenţia de presă AFP.
Siguranţa celei mai mari centrale nucleare din Europa reprezintă motiv de îngrijorare de când forţele ruseşti au preluat-o anul trecut.
Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc în repetate rânduri că au atacat centrala, după ce bombardamentele frecvente au provocat mai multe întreruperi de energie electrică.
Într-un comunicat de presă de săptămâna trecută, Grossi a declarat: „Este foarte simplu: nu trageţi asupra centralei şi nu folosiţi centrala ca bază militară”.
„Ar trebui să fie în interesul tuturor să convenim asupra unui set de principii pentru a proteja centrala în timpul conflictului”, a spus el.
Ministerul rus al Apărării afirmă că a efectuat un atac în timpul nopţii asupra unor depozite de muniţii ucrainene, relatează agenţia de presă RIA.
„Ţinta atacului a fost atinsă. Toate instalaţiile desemnate au fost lovite”, a declarat Ministerul Apărării.
Statele Unite urmează să anunţe un ajutor militar în valoare de 300 de milioane de dolari pentru Ucraina, potrivit Reuters.
Pachetul, care ar trebui să conţină lansatoare de rachete sol-sol şi alte muniţii generale, ar putea fi anunţat vineri, relatează agenţia de presă, citând două surse oficiale.
SUA au promis Ucrainei asistenţă de securitate în valoare de peste 35 de miliarde de dolari de la invazia Rusiei din 2022, în februarie, până în prezent.
Volodimir Zelenski susţine că Garda Naţională a Ucrainei a doborât două avioane ruseşti de tip „SU” în regiunea Zaporojie.
El nu oferă alte detalii despre aeronave.
Un indicativ SU se referă la aeronavele produse de Suhoi – producătorii de avioane militare ruseşti.
„Sunt recunoscător faţă de doi dintre războinicii noştri deosebit de precişi”, spune el.
„Apropo, unul dintre ei a primit deja titlul de Erou al Ucrainei şi a doborât nu numai avioane inamice, ci şi o rachetă de croazieră”.
Stockholm va permite piloţilor ucraineni să se antreneze pe avioanele sale de vânătoare JAS 39 Gripen, ca parte a unui „program de familiarizare”.
Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, a precizat că Suedia are nevoie de aceste avioane pentru propriile nevoi de apărare şi, prin urmare, nu le va oferi Ucrainei.
Jonson nu a menţionat când sau unde va avea loc antrenamentul.
Suedia a respins cererea Ucrainei pentru avioane Gripen în februarie, invocând propriile nevoi de apărare ale Suediei. Kievul a făcut apel în mod repetat la partenerii săi pentru avioane moderne care să ajute la securizarea spaţiului său aerian.
În luna mai, o „coaliţie de avioane de luptă” în formare, care include, printre altele, Marea Britanie, SUA şi Olanda, s-a angajat să instruiască piloţii ucraineni pe avioane de luptă F-16 şi să furnizeze avioanele, în timp ce Slovacia şi Polonia au furnizat deja avioanele MiG-29 de fabricaţie sovietică.