Pe 29 mai, dictatorul rus Vladimir Putin a semnat un proiect de lege prin care denunţa Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa, potrivit unui site web al guvernului rus.
Rada Supremă, parlamentul Ucrainei, a votat în favoarea propunerii de a impune sancţiuni suplimentare împotriva Iranului pentru o perioadă de 50 de ani, a informat parlamentarul Yaroslav Zheleznyak pe 29 mai.
Proiectul de lege va permite Băncii Naţionale să naţionalizeze Sense Bank (fostă Alfa-Bank), deţinută de oligarhul rus Mihail Fridman, a scris publicaţia de ştiri Ukrainska Pravda. Încă nu a fost semnat în lege de preşedintele Radei Supreme şi de preşedintele Volodimir Zelenski.
Forţele ruse au folosit bombe aruncate în aer pentru a ataca oraşul Toretsk din regiunea Doneţk pe 29 mai în jurul orei 11:30, ucigând cel puţin o persoană şi rănind cel puţin nouă, a raportat Parchetul regional.
Trupele ruse „vor fi capabile să răspundă intenţiilor ţărilor occidentale de a antrena piloţi ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16”. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Ria Novosti i-a preluat cuvintele. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, unele ţări europene, printre care Danemarca şi Ţările de Jos, încearcă să fie „în prim-plan” în pregătirea piloţilor ucraineni, „pentru a face pe plac Statelor Unite”.
Ucraina a anunţat că a doborât toate rachetele ruseşti lansate asupra ţării în această dimineaţă, într-un al doilea val de atacuri. „Au fost trase în total 11 rachete: Iskander-M şi Iskander-K venind din nord”, a spus şeful Forţelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, adăugând că „toate ţintele au fost distruse de apărarea antiaeriană”.
Guvernatorul regiunii Belgorod, de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, a declarat necesitatea anexării regiunii Ucrainei Harkov la Rusia. La întrebarea „ce altceva se poate face pentru a securiza regiunea, în special districtele de graniţă”, guvernatorul Viaceslav Gladkov a răspuns: „Anexarea Harkov la regiunea Belgorod”. Întrebat dacă acest lucru ar fi posibil, Gladkov răspunde: „Este cel mai bun mod de a rezolva problema bombardamentului de la Belgorod”. Cuvintele lui Gladkov, difuzate la TV rusă, au fost preluate de BBC Monitoring.
„Va veni timpul în curând” să lansăm contraofensiva pe care o pregăteşte armata de la Kiev. Comandantul forţelor terestre, Oleksandr Sirski, a spus acest lucru pe canalul său de Telegram, explicând că „a întâlnit comandanţii unităţilor şi subunităţilor care îndeplinesc sarcini în cele mai fierbinţi puncte ale frontului”. Cu ei, explică el, „am discutat împreună posibile scenarii de desfăşurare a evenimentelor şi situaţia actuală pe front. El a menţionat că în curând va veni momentul în care vom trece la operaţiuni ofensive active, definind sarcini specifice pentru a ne pregăti”, a scris Sirski.
„Dacă începeţi un război, vă rugăm să aveţi caracter, voinţă şi atribute de oţel – şi numai atunci veţi putea realiza orice.” Astfel, potrivit ISW, finanţatorul Grupului Wagner pare să-l fi atacat încă o dată pe preşedintele rus, Vladimir Putin, ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist privind interzicerea presei de stat ruse de a vorbi despre forţele lui Wagner. Prigojin a spus că oficialii ruşi s-ar fi putut bucura de capacitatea lor istorică de a cenzura societatea rusă, dacă Rusia nu ar fi început războiul în Ucraina.
Autorităţile din regiunea rusă Belgorod au anunţat că un bombardament ucrainean este în desfăşurare asupra oraşului Şebekino şi a două sate adiacente. Guvernatorul Viaceslav Gladkov le-a cerut cetăţenilor să rămână în adăposturi. Potrivit unor bloggeri ucraineni, ar fi „cel mai greu bombardament de la începutul războiului”, care ar fi lovit şi „demolat” infrastructuri.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a raportat explozii în capitală, cerând cetăţenilor să meargă la adăposturi. „Explozii în oraş! În zonele centrale. Staţi în adăposturi!”, a scris Klitschko pe Telegram.
După atacul de aseară, se aud noi explozii puternice la Kiev, unde alarma de raid aerian a declanşat în jurul orei 11, ora locală (la fel în România). Autorităţile oraşului au raportat că apărarea antiaeriană este solicitată să intervină.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit în Kenya într-o vizită-surpriză, în cadrul căreia se va întâlni cu preşedintele William Samoei Ruto. Ministerul rus de Externe a făcut cunoscut anunţul pe Twitter postând o fotografie a lui Lavrov cu preşedintele Parlamentului de la Nairobi, Moses Masika Wetangula, cu care a purtat discuţii. Ambasada Rusiei în Kenya a vorbit despre „o săptămână foarte fructuoasă pentru relaţiile bilaterale dintre Moscova şi Nairobi”.
În noaptea de 29 mai, armata rusă a lovit o instalaţie militară din regiunea Hmelnytskyi, distrugând 5 drone. Administraţia militară a regiunii a raportat-o pe Telegram, precizând că se evaluează deteriorarea depozitelor de combustibil, lubrifianţi şi depozitare a materialului militar.
Ministerul rus al Afacerilor Interne l-a plasat pe senatorul american Lindsey Graham pe lista de urmăriţi pentru „declaraţiile rusofobe”. Tass informează. Într-o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, senatorul Graham a spus că moartea ruşilor în timpul conflictului din Ucraina este „cea mai bună investiţie” a Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit cuvintele lui Graham „o ruşine pentru Statele Unite”.
The Russian MIA issued a „Wanted” notice for U.S. Senator Lindsey Graham, against whom the day before the chairman of the Investigative Committee Alexander Bastrykin instructed to initiate criminal proceedings for his Russophobic statements. pic.twitter.com/346SPphWeK
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 29, 2023
Armata rusă a lovit o instalaţie militară din regiunea Hmelniţki, din vestul Ucrainei, distrugând 5 avioane. Acest lucru a fost raportat de guvernatorul regiunii, aşa cum susţine Ukrainska Pravda. „Noaptea, trupele ruse lovesc ţinte în regiunea Hmelniţki, unul dintre ei este un militar. În prezent, se lucrează la localizarea incendiilor în depozitele de combustibil şi lubrifianţi. 5 avioane dezactivate”, afirmă guvernatorul.
După victoria la scrutinul care l-a confirmat ca preşedinte al Turciei, Recep Tayyip Erdogan va încerca în continuare să rezolve conflictul din Ucraina. Aşa transmite agenţia rusă Ria Novosti, referindu-se la surse din administraţia de la Ankara. „Tema medierii Ucrainei şi Turciei în acest conflict este o prioritate în politica noastră externă”, a explicat sursa, precizând că Erdogan „este poate singurul lider mondial care are relaţii de încredere atât cu preşedintele Rusiei, cât şi cu cel al Ucrainei.
Potrivit guvernului ucrainean, de la începutul invaziei ruse, un total de 16.226 de copii ucraineni au fost deportaţi în Rusia, dintre care doar 300 au fost returnaţi în familiile lor sau, în orice caz, în patria lor, a scris The Guardian, care astăzi dedică un reportaj acestei poveşti, care descrie teama dezvăluită de unele mici victime ale acestor deportări aduse înapoi în Ucraina. Articolul vorbeşte şi despre familiile ruseşti care au încercat să ascundă prezenţa unui copil ucrainean pentru a nu fi luat, riscând să piardă subvenţiile guvernamentale.
Aproximativ 206.600 de soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa în Ucraina de la începutul războiului lansat de Rusia pe 24 februarie. Acest lucru a fost anunţat de Ministerul Apărării de la Kiev în ultima sa actualizare, explicând că 400 de soldaţi ruşi au murit în Ucraina numai în ultimele 24 de ore. În schimb, 3.797 de tancuri au fost distruse, trei în ultima zi, potrivit raportului.
În atacul masiv de noapte al Rusiei asupra Ucrainei, infrastructura portuară din regiunea Odesa a fost deteriorată. Acest lucru a fost raportat de Serhi Bratciuk, consilier al şefului administraţiei militare din regiune.
Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene împotriva Ucrainei, la primele ore ale zilei de 29 mai, folosind drone şi rachete de croazieră. Administraţia militară a oraşului Kiev, conform Kyiv Independent, a declarat că forţele de apărare au doborât peste 40 de ţinte. Potrivit oficialilor, Kievul a suferit cel de-al 15-lea atac aerian rusesc asupra oraşului în luna mai, marcând al doilea atac nocturn consecutiv de intensitate similară. Din fericire, la Kiev nu au fost raportate pagube sau victime semnificative.
„Încă o noapte încărcată pentru capitală”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, pe Telegram. „Cu toate acestea, datorită profesionalismului apărătorilor noştri, nu a existat nicio deteriorare sau distrugere a infrastructurii şi a altor structuri, inclusiv clădiri rezidenţiale, ca urmare a atacului barbar de la Kiev”. Nu au fost răniţi sau decese, potrivit primarului. Rusia a folosit o combinaţie de drone Shahed-136 de fabricaţie iraniană şi rachete de croazieră în atacul său, a declarat administraţia militară a oraşului. Klitshcko a spus că resturi de la o serie de obiecte aeriene ruseşti lovite deasupra capitalei la primele ore ale zilei de 29 mai au aterizat pe acoperişul unei reşedinţe private cu un etaj din districtul Podilskyi din Kiev, precum şi districtele Sviatoşin şi Holosivski.
„Felicitări preşedintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan pentru victoria sa la alegerile prezidenţiale”. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris mesajul pe Telegram folosind limba turcă. „Sperăm să ne dezvoltăm cooperarea pentru securitatea şi stabilitatea Europei şi să ne consolidăm şi mai mult parteneriatul strategic în beneficiul ţărilor noastre”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Marea Caspică oferă o cale directă între Iran şi Rusia – şi este din ce în ce mai aglomerată de traficul de mărfuri, inclusiv de transferuri suspecte de arme de la Teheran la Moscova.
Pe măsură ce cooperarea dintre cele două ţări se adânceşte, ruta Mării Caspice este folosită pentru a transporta drone, obuze şi alte arme pe care guvernul rus le-a cumpărat de la regimul iranian pentru a-şi susţine efortul de război în Ucraina, potrivit experţilor.
Anul trecut, datele de la Lloyd’s List Intelligence au dezvăluit o creştere bruscă, în septembrie, a numărului de lacune în datele de urmărire a navelor în Marea Caspică. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce guvernele Statelor Unite şi Ucrainei au afirmat că Moscova a achiziţionat drone de la Teheran vara trecută.
La începutul zilei de duminică, Moscova a lansat cel mai mare atac de până acum folosind dronele de fabricaţie iraniană, potrivit Ucrainei.
Kievul a promis consecinţe pentru acţiunile Iranului, dar analiştii spun că aliaţii occidentali ai Ucrainei au puţină putere pentru a opri livrările de arme.
„Nu există niciun risc pentru exporturile iraniene în Marea Caspică din cauza ţărilor limitrofe – acestea nu au capacitatea sau motivaţia de a intercepta în acest tip de schimburi”, a declarat Martin Kelly, analist principal de informaţii la compania de securitate EOS Risk Group. Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, toate foste republici sovietice, sunt celelalte naţiuni cu porturi la Marea Caspică.
Este un „mediu perfect pentru ca acest comerţ să se desfăşoare fără opoziţie”, a adăugat Kelly.
Forţele ruseşti au bombardat capitala Ucrainei, Kiev, în ceea ce oficialii locali au descris drept cel mai mare atac cu drone de când Moscova a lansat invazia la scară largă a ţării, în urmă cu 15 luni.
Oficialii au declarat că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât 58 din cele 59 de drone lansate, 40 fiind doborâte numai în Kiev.
„Acesta a fost cel mai masiv atac cu drone asupra capitalei de la începutul invaziei la scară largă”, a declarat Serhiy Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, într-o declaraţie. „[A fost] al 14-lea atac aerian asupra capitalei de la începutul lunii mai”, a adăugat el.
Mykola Oleshchuk, comandantul forţelor aeriene ucrainene, a declarat într-o declaraţie: „Un număr record de UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot] inamice de atac au fost distruse în această seară. Marea majoritate – în regiunea Kiev”.