Camera inferioară a parlamentului italian a votat în favoarea prelungirii asistenţei pentru apărare pentru Ucraina, în timp ce ţara asediată se pregăteşte pentru un nou an de război cu Rusia, a raportat presa italiană la 10 ianuarie.
Forţele ruse au lansat două bombe aeriene ghidate împotriva satului Vilkhuvatka din districtul Kupiansk din regiunea Harkov pe 10 ianuarie, ucigând o femeie de 48 de ani, au declarat oficialii.
Autorităţile ruse au evacuat 93 de copii din oraşul Belgorod, situat în vestul ţării, după un presupus atac ucrainean asupra oraşului, a declarat guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, la 10 ianuarie.
Parlamentul ucrainean, Verkhovna Rada, a aprobat în prima lectură, la 10 ianuarie, un proiect de lege privind lobby-ul, una dintre cerinţele rămase, prezentată Kievului de Comisia Europeană în ultima sa evaluare, a declarat deputatul Yaroslav Zhelezniak.
Industria de foraj petrolier din Rusia este pe cale să stabilească recorduri pentru al doilea an consecutiv, ridicând îndoieli cu privire la capacitatea sancţiunilor occidentale de a reduce profiturile din acest sector profitabil, a relatat Bloomberg pe 10 ianuarie.
Rusia plănuieşte să înceapă producţia unei noi bombe planante „Drel” în 2024, a anunţat la 10 ianuarie presa rusă de stat TASS, citând Rostec, producătorul de armament deţinut de statul rus.
Lituania continuă să sprijine Ucraina în războiul său cu Rusia, guvernul său aprobând un sprijin pe termen lung de 200 de milioane de euro, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda la 10 ianuarie, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, Volodymyr Zelensky.
Şeful statului ucrainean a sosit la Vilnius la începutul zilei de 10 ianuarie, ca primă etapă a călătoriei sale în cele trei ţări baltice. Lituania, Letonia şi Estonia se numără printre cei mai aprigi susţinători ai Kievului împotriva agresiunii Moscovei.
Vilnius a promis că va continua să sprijine neîntrerupt Ucraina prin acordurile de apărare finalizate anul trecut, precum şi prin altele noi planificate pentru lunile şi anii următori.
„În ianuarie, vom trimite din nou muniţie, generatoare, sisteme de detonare, iar în februarie – transportoare blindate M-577”, a anunţat Nauseda în timpul conferinţei de presă.
Cele două ţări au semnat la 10 ianuarie noi acorduri privind producţia comună în domeniul apărării, inclusiv sisteme antidronă.
Ministerul lituanian al Apărării a declarat că fondurile din planul de sprijin de 219 milioane de dolari pentru perioada 2024-2026 vor fi folosite pentru a acoperi noile achiziţii militare pentru Ucraina.
„Armele şi echipamentele furnizate de Lituania şi aliaţii săi aduc o contribuţie esenţială la lupta Ucrainei pentru independenţă şi la securitatea întregii Europe”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas.
„Lituania nu va obosi să susţină lupta Ucrainei pentru libertate, aşa cum noi înşine nu am obosit să luptăm pentru restaurarea independenţei Lituaniei timp de 50 de ani.”
Cea mai mare parte a acestei asistenţe este alocată coaliţiei de deminare conduse de Lituania, oferind fonduri pentru echipamente şi vehicule de deminare.
Echipamentele de deminare, precum şi muniţiile şi raţiile alimentare, vor fi livrate Ucrainei între 2024 şi 2025, a precizat Ministerul lituanian al Apărării.
Ţara baltică intenţionează, de asemenea, să antreneze aproximativ 3.000 de soldaţi ucraineni până la sfârşitul anului 2024.
Lituania a anunţat că intenţionează să conducă o coaliţie care să asiste Ucraina în eforturile de deminare în iulie 2023. De asemenea, ţara a oferit un sprijin militar extins, inclusiv diverse muniţii şi lansatoare de apărare antiaeriană NASAMS, şi găzduieşte o unitate de reparaţii pentru tancurile Leopard 2 avariate în Ucraina.
În regiunea Doneţk, două persoane au fost rănite în timpul atacurilor ruseşti împotriva Avdiivka, a anunţat administraţia militară regională.
Majoritatea ruşilor (63%) continuă să susţină războiul împotriva Ucrainei, care este văzut de alţi 64% ca fiind simptomatic pentru o „luptă existenţială mai amplă între Rusia şi Occident”, potrivit unui sondaj publicat pe 9 ianuarie de Centrul Naţional de Cercetare a Opiniei (NORC), organizaţie nepartizană a Universităţii din Chicago.
Preşedintele Volodymyr Zelensky a sosit la Vilnius, capitala Lituaniei, la 10 ianuarie, în cadrul unei călătorii în care va vizita, de asemenea, Estonia şi Letonia.
Ministrul britanic de externe, David Cameron, a declarat la 9 ianuarie că sprijinul pentru Ucraina în interiorul ţării este bipartizan şi nu controversat ca în SUA şi că Regatul Unit este pregătit să ajute Ucraina mulţi ani de acum înainte.
Cancelarul german Olaf Scholz va folosi următorul summit UE din februarie ca o oportunitate pentru a face presiuni asupra aliaţilor europeni ai Ucrainei pentru a creşte furnizarea de ajutor militar, a relatat Politico pe 9 ianuarie, citând un oficial german anonim.
Germania a fost criticată în perioada imediat următoare invaziei Rusiei pentru abordarea lentă şi prea prudentă a ţării în ceea ce priveşte furnizarea de ajutor Ucrainei, având în vedere statutul său de cea mai mare economie a UE. De atunci, aceasta şi-a sporit semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina, devenind al doilea mare furnizor de ajutor militar după SUA.
La summitul din 1 februarie, UE va vota, de asemenea, pachetul de sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care a fost blocat de Ungaria în decembrie. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a declarat pe 8 ianuarie că este încrezător că finanţarea va fi aprobată, chiar dacă ar putea fi nevoit să ia o altă formă în faţa rezistenţei Ungariei.
Politico a relatat pe 9 ianuarie, citând diplomaţi anonimi, că Ungaria a semnalat că ar putea sprijini pachetul de finanţare cu condiţia ca acesta să fie revizuit anual.
Acest număr include 800 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Forţele ruse au bombardat nouă comunităţi din regiunea Sumy pe 9 ianuarie, avariind locuinţe şi un centru cultural local, a raportat Administraţia militară din regiunea Sumy.
Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că peste 14,6 milioane de persoane, adică 40% din populaţia Ucrainei, vor avea nevoie de asistenţă umanitară în acest an, a anunţat la 9 ianuarie Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).
Cifra nu îi include pe cei 6,3 milioane de ucraineni care au fost nevoiţi să fugă în străinătate, potrivit OCHA.
Purtătorul de cuvânt adjunct global al OCHA, Jens Laerke, a făcut această declaraţie în timpul unei conferinţe de presă la Geneva pentru a anunţa lansarea, la 15 ianuarie, a Planului de nevoi umanitare şi de răspuns umanitar al OCHA şi al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) pentru Ucraina pentru 2024.
Mai multe drone au lovit în după-amiaza zilei de 9 ianuarie „instalaţiile unui complex de combustibil şi energie” din regiunea rusă Oryol, a afirmat guvernatorul regional, Andrey Klychkov, pe Telegram.
Potrivit publicaţiei ruseşti pro-Kremlin Mash, o dronă kamikaze ucraineană ar fi lovit depozitul de petrol Orelnefteprodukt, iar o altă dronă a lovit clădirea unui furnizor local de energie, Oryolenergo. Trei persoane ar fi fost rănite, a declarat Klychkov.
Ulterior, Klychkov a afirmat că a treia dronă a căzut pe o clădire nerezidenţială din apropierea Oryol. Nu au fost raportate victime.
Jurnaliştii nu au putut verifica afirmaţiile oficialilor ruşi.
Klychkov a atribuit atacul Ucrainei, în timp ce Kievul nu a revendicat responsabilitatea. Autorităţile ucrainene rareori comentează atacurile din interiorul Rusiei.
Ministrul apărării Rustem Umerov, comandantul suprem Valerii Zaluzhnyi şi şeful Statului Major General Serhii Shaptala au vizitat poziţiile armatei ucrainene în apropiere de Kupiansk, în regiunea Harkov, a anunţat Ministerul Apărării la 9 ianuarie.
Eliberat de sub ocupaţia rusă în timpul contraofensivei ucrainene din septembrie 2022, Kupiansk a fost o ţintă critică pentru noile ofensive ruseşti, deoarece serveşte drept centru logistic cheie pentru o potenţială ofensivă mai la sud sau mai la vest.
Uniunea Europeană „îşi va intensifica în continuare sprijinul pentru Ucraina”, a declarat premierul belgian Alexander de Croo pe X la 9 ianuarie, după ce Belgia şi-a început mandatul la conducerea Consiliului European.
Ministerul belgian al Apărării a anunţat la 4 ianuarie că va trimite două avioane de luptă F-16 şi 50 de persoane pentru instruire în Danemarca, în perioada martie-septembrie, pentru a sprijini pregătirea piloţilor ucraineni.
Belgia este una dintre cele 11 ţări fondatoare ale „coaliţiei avioanelor de luptă” înfiinţată în iulie, care are ca scop instruirea ucrainenilor pentru a opera avioane F-16.
În 2023, de Croo a cerut utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei şi pentru o sancţiune asupra diamantelor ruseşti.