Armata nu se aşteaptă la mobilizarea imediată a 500.000 de oameni, iar această cifră este o estimare generală care va fi ajustată în funcţie de situaţia de pe front, a declarat Ministerul Apărării într-un comentariu pentru Financial Times (FT) la 13 martie.
Lupte între miliţiile anti-Kremlin şi armata rusă au loc în cinci aşezări din apropierea graniţei ucrainene, a declarat Oleksii Baranovskyi, un luptător din cadrul Legiunii pentru Libertatea Rusiei, în cadrul unei emisiuni difuzate pe 13 martie.
„Dacă acest tip de discuţie va întârzia procesul de furnizare a asistenţei financiare, atunci să lăsăm discuţia deoparte şi să acceptăm tot ce ni se oferă”, a declarat ministrul justiţiei, Denys Maliuska.
Ambasadorii UE au ajuns la un acord de principiu asupra unei asistenţe de 5 miliarde de euro (5,5 miliarde de dolari) pentru apărarea Ucrainei în 2024, în cadrul Fondului european pentru pace (EPF), a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE la 13 martie.
Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a „reduce tensiunile” dintre Paris şi Berlin cu privire la Ucraina, a relatat Politico pe 13 martie.
Proiectilele achiziţionate din ţări din afara UE prin intermediul unei iniţiative conduse de Cehia ar trebui să ajungă pe fronturile ucrainene până cel târziu în luna iunie, potrivit Sky News.
Petr Fiala, prim-ministrul ceh, a declarat că a fost confirmată achiziţionarea a 300.000 de cartuşe şi că alte 200.000 au fost promise, citat de postul de ştiri Euractiv.
Tomas Pojar, consilierul dlui Fiala, a declarat că primele livrări „pot fi aşteptate în Ucraina cel târziu în iunie”.
Rusia nu va participa la summitul de pace din Ucraina programat să aibă loc în Elveţia în cursul acestui an, chiar dacă va fi invitată, a declarat la 13 martie purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, anunţă Kyiv Independent.
Kievul a pus de mult timp accentul pe planul său de pace în 10 puncte. Preşedintele Volodimir Zelenski a prezentat propunerea într-un discurs virtual adresat liderilor G20 în noiembrie 2022.
Vladimir Putin a respins ideea de a începe negocieri cu Ucraina doar pentru că stocurile de muniţie ale acesteia sunt în scădere, calificând această idee drept „ridicolă”, scrie Kyiv Independent.
Într-un interviu cu agenţia de ştiri RIA Novosti, controlată de statul rus, şi cu canalul de televiziune Russia-1, publicat la 13 martie, Putin a declarat că Moscova este pregătită să negocieze doar „pe baza realităţii de pe teren”.
Liderul rus a acuzat Kievul şi partenerii săi occidentali că „şi-au încălcat în mod repetat promisiunile” pe care le-ar fi făcut Rusiei în trecut, adăugând că „a începe să negociezi doar pentru că ei (Ucraina) au rămas fără muniţie ar fi ridicol”.
Şeful adjunct al Biroului prezidenţial ucrainean, Ihor Zhovkva, a avut o nouă rundă de negocieri cu Finlanda privind semnarea unui acord bilateral de securitate, potrivit unei comunicări oficiale din partea Biroului prezidenţial.
Întâlnirea de negociere a avut loc în conformitate cu Declaraţia G7 de susţinere a Ucrainei, se arată în anunţ.
Împrumuturile de pe pieţele financiare sau de la bugetele naţionale sunt cele mai bune modalităţi de a oferi Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câştiga războiul, potrivit Estoniei, care caută peste 100 de miliarde de euro pentru a atinge acest obiectiv, potrivit Euractiv.
Alocarea a 120 de miliarde de euro pe an pentru ajutorul militar acordat Ucrainei „este o cifră aproximativă a ceea ce ar trebui să fie suficient pentru ca Ucraina să câştige războiul”, a declarat Kusti Salm, secretarul permanent al Ministerului estonian al Apărării.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu susţine transferul de rachete Taurus cu rază lungă de acţiune către Ucraina., potrivit Ukrinform.
„Pentru mine, trimiterea de rachete în Ucraina iese din discuţie… Aceasta este o linie de demarcaţie pentru mine în calitate de cancelar”, a declarat Scholz.
El a subliniat necesitatea de a exclude participarea Germaniei, iar utilizarea unor astfel de rachete necesită, în opinia sa, participarea soldaţilor germani. Acest lucru este inacceptabil, chiar dacă soldaţii nu sunt prezenţi fizic pe teritoriul ucrainean, a declarat Scholz.
Cel puţin trei au murit în timpul atacurilor nocturne din Ucraina. Dronele lansate de ruşi au lovit un bloc şi mai multe case. Echipele de intervenţia caută supravieţuitori printre ruine, potrivit Sky News.
Ruşii au lansat o bombă în oraşul Myrnohrad din estul regiunii Doneţk. Două persoane au murit şi alte cinci au fost rănite, a informat guvernatorul local Vadym Filashkin.
În regiunea Sumî, o dronă a lovit un bloc, ucigând cel puţin o persoană şi rănind opt.
Ucraina condamnă orice încercări de implicare a Rusiei în rezolvarea problemelor politice interne ale Republicii Moldova şi va fi alături de aceasta pentru a împiedica ingerinţa rusă, declară ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, relatează Ukrinform.
,,Susţinem pe deplin integritatea Republicii Moldova, condamnăm orice încercare de implicare a Rusiei în rezolvarea problemelor politice interne ale Republicii Moldova”, a declarat Kuleba, în timpul unei conferinţe de presă cu şeful Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, la Kiev.
Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, în cadrul unui discurs ţinut miercuri în Parlamentul European, că Europa trebuie să se trezească în sfârşit, să se debaraseze de orice pesimism şi să ajute cu hotărâre Ucraina pentru ca aceasta să poată câştiga războiul împotriva agresiunii ruseşti şi, astfel, să elimine ameninţarea rusă de pe întregul continent, scrie Ukrinform.
Şeful guvernului finlandez consideră că una dintre componentele unui astfel de sprijin ar trebui să fie eforturile de a ajuta Ucraina să avanseze pe calea europeană, întrucât, în condiţiile actuale, extinderea UE este o necesitate geopolitică şi o chestiune de securitate.
UE a decis, pe 12 martie, să ridice sancţiunile împotriva lui Arkadi Volozh, cofondatorul celui mai popular motor de căutare din Rusia, Yandex, scrie Kyiv Independent.
Numele lui Volozh a fost inclus într-un anunţ pe site-ul UE, alături de alte 11 persoane care au fost eliminate de pe lista de sancţiuni.
UE l-a sancţionat pe Volozh în iunie 2022, argumentând că Yandex promovează naraţiuni pro-guvernamentale şi este complice la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Volozh a demisionat din funcţia de CEO al Yandex după ce a fost sancţionat.
Premierul finlandez afirmă că Rusia se pregăteşte „în mod evident” pentru un „conflict lung” cu Occidentul – dar nu este „invincibilă”.
De asemenea, premierul a acuzat Rusia de ,,înarmarea” migraţiei împotriva Finlandei şi a atacat Moscova pentru ,,împingerea cetăţenilor din ţări terţe spre graniţa noastră estică” într-o mişcare „inacceptabilă”, scrie Sky News.
Guvernul danez a anunţat că intenţionează să majoreze cheltuielile pentru apărarea ţării cu 4,6 miliarde de lire sterline în următorii cinci ani. Cheltuielile pentru apărare se adaugă la cele 17,8 miliarde de lire sterline pe care Copenhaga s-a angajat anul trecut să le cheltuiască în următorul deceniu, relatează Sky News.
Pe lângă o creştere semnificativă a apărării, prim-ministrul Mette Frederiksen a anunţat, de asemenea, propuneri de extindere a recrutării obligatorii la femei.
„Nu ne reînarmăm în Danemarca pentru că ne dorim război, distrugere sau suferinţă. Ne reînarmăm chiar acum pentru a evita războiul şi într-o lume în care ordinea internaţională este pusă la îndoială”, a declarat ea reporterilor.
Rusia a pierdut 426.870 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei la 13 martie.
Acest număr include 980 de pierderi suferite de forţele ruseşti doar în ultima zi.
Ucraina va primi 18 milioane de dolari de la Education Cannot Wait, un fond susţinut de UNICEF, pentru a oferi sprijin educaţional copiilor afectaţi de război, a anunţat ministrul ucrainean al educaţiei, Oksen Lisovyi, în cadrul unei ceremonii de semnare la Naţiunile Unite din New York, la 12 martie.
Subvenţia, administrată de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), va sprijini indirect 150.000 de copii, oferind în acelaşi timp fonduri pentru formarea profesorilor, extinderea iniţiativelor de învăţare digitală şi oferirea de oportunităţi alternative de educaţie, scrie Kyiv Independent.
Discutând despre aderarea Finlandei la NATO, Putin a părut să respingă importanţa acesteia, dar a promis că va trimite trupe la graniţă.
„Acesta este un pas absolut lipsit de sens din punctul de vedere al asigurării propriilor interese naţionale”, a spus preşedintele rus, în cadrul unui interviu pentru televiziunea de stat Rossya-1.
„Nu am avut trupe acolo [la graniţa finlandeză], acum vor fi acolo. Nu existau sisteme de distrugere acolo, acum vor apărea”.
Serviciul de securitate ucrainean a fost în spatele atacurilor care au vizat mai multe rafinării şi depozite de petrol din Rusia, a anunţat o sursă din Ucraina. Atacurile nocturne au avut consecinţe „semnificative”, mai susţine sursa.
Serviciul de securitate al Ucrainei a coordonat valul de atacuri cu drone asupra rafinăriilor ruseşti, a declarat o sursă ucraineană pentru Reuters.
Atacurile de la Ryazan, Kstovo şi Kirishi au făcut parte dintr-o strategie a Ucrainei de a atacă obiectivele economice ale Rusiei, a mai arătat sursa citată şi de Sky News.
„Judecând după videoclipurile online, consecinţele au fost destul de semnificative”, a explicat aceasta.
Forţele de apărare ucrainene au lansat drone şi către o bază aeriană rusă din Buturlinovka şi un aerodrom militar din regiunea Voronezh.
Ucraina a efectuat atacuri aeriene de amploare în mai multe regiuni de frontieră ruseşti.
„Forţele armate ucrainene au atacat clădirea FSB din Belgorod cu ajutorul unui UAV, raportează serviciile operaţionale”, a precizat agenţia rusă de presă TASS, adăugând că nu au existat victime.
Regiunea se află la graniţa cu Ucraina, lângă Harkov.
Potrivit mai multor rapoarte, încă neconfirmate, zeci drone ucrainene au atacat obiective militare ruse peste graniţă.
Aceaste atacuri urmează unei ofensive similare cu drone ieri, care a avut loc chiar înainte ca grupuri paramilitare, presupus a fi formate din partizani ruşi cu sediul în Ucraina, să efectueze atacuri în Belgorod şi Kursk.
Armata rusă a confirmat incursiunea, pe care a atribuit-o Ucrainei, şi a declarat că a ucis aproximativ 234 de luptători.