Preşedintele rus Vladimir Putin a demis patru miniştri adjuncţi ai apărării şi a numit o rudă pentru a ocupa unul dintre posturile rămase vacante în cea mai recentă remaniere a ministerului.
Potrivit decretelor Kremlinului, Nikolai Pankov, Ruslan Tsalikov, Tatiana Shevtsova şi Pavel Popov şi-au pierdut posturile.
Anna Tsivilyova, o fiică a vărului decedat al lui Putin, a ocupat unul dintre locurile libere şi va fi responsabilă de îmbunătăţirea sprijinului social şi de locuinţe pentru personalul militar.
Ea este preşedinta companiei ruseşti de exploatare a cărbunelui JSC Kolmar Group şi a fost sancţionată de guvernul britanic în 2022.
Tsivilyova este căsătorită cu Serghei Tsivilyov, ministrul rus al energiei.
Schimbările sunt cele mai recente mişcări care au zguduit Ministerul Apărării din Rusia.
Ucrainenii ar putea avea electricitate timp de 6-7 ore pe zi în iarna care urmează, dacă deficitul de electricitate se menţine la 35%, a declarat Serhiy Kovalenko, directorul general al furnizorului de energie Yasno (DTEK).
În ultimele luni, Rusia şi-a intensificat atacurile împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, într-un nou asalt împotriva reţelei energetice a ţării.
Ucrainenii se vor confrunta cu întreruperi zilnice şi de lungă durată ale energiei electrice până la sfârşitul lunii iulie, din cauza reparaţiilor programate la centralele nucleare, potrivit Ukrenergo.
Kovalenko a declarat că este dificil de prezis situaţia din timpul iernii, deoarece nu este clar ce capacitate de generare a energiei electrice va fi disponibilă înainte de începerea sezonului de încălzire.
Oricum, va exista un deficit de electricitate în timpul iernii, a adăugat el.
Kovalenko a spus că acest lucru trebuie discutat în luna august pentru a evalua cantitatea de energie electrică importată de Ucraina şi cât de mult ar putea fi restaurată capacitatea energetică internă.
Directorul general al Yasno, o filială a DTEK, a cerut clienţilor rezidenţiali şi întreprinderilor să se pregătească pentru o penurie „semnificativă” de energie electrică.
Rusia a atacat regiunea Poltava pe 17 iunie, lovind un sit de infrastructură civilă, a anunţat guvernatorul Filip Pronin.
Potrivit comunicatului, armata ucraineană a lovit recent mai multe sisteme de apărare aeriană S-300, S-350 şi S-400. De asemenea, Ucraina a lovit peste 15 staţii radar şi peste 10 centre de control staţionate în peninsula ocupată de Rusia.
Se pare că drona Stalker 5.0 poate accelera până la 75 km/h şi are o viteză de croazieră de 55 km/h. Are un preţ estimat de aproximativ 60.000 de euro (64.000 de dolari).
În ciuda alianţei din ce în ce mai puternice dintre Rusia şi Coreea de Nord, preşedintele rus Vladimir Putin nu a mai vizitat această ţară din 2000, când s-a întâlnit cu fostul lider nord-coreean Kim Jong-Il.
Una dintre dronele Magura a fost deja echipată cu aceste rachete, creând o provocare serioasă pentru Forţele Aeriene Ruse care operează în regiune, a declarat comandantul unităţii Grupului 13 de informaţii militare într-un interviu acordat jurnalistului Maksym Krapyvnyi.
Odată cu sosirea treptată a ajutorului militar, inclusiv a primului lot de avioane de luptă F-16, timpul va fi în favoarea Ucrainei, în timp ce şansele de succes ale Rusiei vor scădea, a declarat comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrskiî, la 17 iunie.
Podul reprezintă mai puţin de un sfert din totalul mărfurilor în tranzit, iar pentru restul, Rusia foloseşte o trecere cu feribotul la Kerch, pe care armata ucraineană a lovit-o la sfârşitul lunii mai, a declarat Pletenchuk.
Guvernul elveţian intenţionează să discute rezultatele summitului global pentru pace cu ţările care nu au participat, inclusiv Rusia şi China, a declarat ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis la 16 iunie.
Nimic nu poate fi exclus în cazul în care Rusia se află în pragul „unei înfrângeri catastrofale”, inclusiv utilizarea de către Moscova a armelor nucleare tactice, a declarat Oleksandr Lytvynenko, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, într-un interviu acordat publicaţiei The Times publicat pe 16 iunie.
La începutul lunii iunie, procurorul general Andrii Kostin a declarat că peste 800 de copii ucraineni au fost ucişi de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei, în 2014.
Letonia a trimis deja primul lot de drone în Ucraina şi pregăteşte un al doilea lot, a declarat ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, într-un interviu pentru ArmyInform publicat la 17 iunie.
Drone „kamikaze” ucrainene au atacat în noaptea de 17 iunie o uzină metalurgică şi alte instalaţii folosite în scopuri militare în regiunile ruse Belgorod, Voronej şi Lipetsk, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informaţii militare ucrainene (HUR) pentru Kyiv Independent.
Rusia a vizat în total nouă oblasturi ucrainene – Cernihiv, Poltava, Luhansk, Zaporojie, Sumî, Dnipropetrovsk, Kherson, Kharkiv şi Doneţk. Au fost raportate victime în ultimele trei regiuni.
Şase deţinuţi, dintre care unii ar avea legături cu gruparea teroristă Stat Islamic, i-au luat ostatici pe cei doi angajaţi în dimineaţa zilei de 16 iunie şi i-au ţinut în una dintre celule.
Acest număr include 1.080 de pierderi suferite de forţele ruseşti doar în ultima zi.
Un total de 78 de naţiuni au declarat că „integritatea teritorială” a Ucrainei trebuie să stea la baza oricărui acord de pace pentru a pune capăt războiului de doi ani din Rusia.
Documentul final se concentrează pe probleme de hrană, securitate, schimbul de prizonieri şi siguranţa nucleară, potrivit Sky News.
Acesta a afirmat că „respectul pentru integritatea teritorială şi suveranitate – poate servi şi va servi drept bază pentru realizarea unei păci cuprinzătoare, corecte şi durabile în Ucraina”.
Printre cei care nu au semnat documentul final se numără Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Mexic şi India.
Procesul de spionaj al reporterului american Evan Gershkovici – deţinut în prezent în Rusia sub acuzaţia de spionaj, va avea loc cu uşile închise, a anunţat astăzi un tribunal din oraşul Ekaterinburg, scrie Sky News.
Domnul Gershkovici a fost reţinut de autorităţile ruse în martie 2023. Se susţine că reporterul de la Wall Street Journal colecta secrete militare pentru Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), acuzaţii pe care acesta le neagă.
Prima audiere urmează să aibă loc pe 26 iunie.
Ruşii au atacat hromada de frontieră din regiunea Sumy în noaptea de 16 spre 17 iunie, fiind înregistrate cinci explozii, anunţă administraţia militară a regiunii, scrie Ukrainska Pravda.
„Ruşii au atacat hromada Yunakivka pe timp de noapte. Au fost înregistrate focuri de mortieră cu cinci explozii”.
În cadrul Summitului Global pentru Pace din Elveţia, Coreea de Sud şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să ofere ajutor Ucrainei devastate de război, potrivit Yonhap, care citează serviciul de presă al guvernului, relatează Ukrinform.
„În calitate de stat pivot la nivel global, Coreea de Sud a continuat să îşi exprime sprijinul ferm şi solidaritatea cu Ucraina şi a oferit ajutor în diverse domenii, ca parte a Iniţiativei de Pace şi Solidaritate cu Ucraina, anunţată de preşedintele Yoon Suk Yeol în timpul călătoriei sale în Ucraina în iulie anul trecut”, a declarat şeful delegaţiei Seulului, ministrul Coordonării Politicilor Guvernamentale, Bang Ki-seon.
Rusia măreşte taxele pentru a-şi finanţa nevoile tot mai mari, legate în principal de războiul împotriva Ucrainei, se arată în analiza Ministerului britanic al Apărării, scrie Ukrainska Pravda.
Se pare că sarcina fiscală crescută asupra întreprinderilor va restricţiona aproape sigur investiţiile şi creşterea viitoare a sectoarelor civile ale economiei ruseşti.
Rusia se aşteaptă ca modificările fiscale să genereze venituri suplimentare în valoare de aproximativ 29 de miliarde de dolari în 2025.
Luni, 17 iunie, în toate regiunile din Ucraina vor fi aplicate programe orare de întrerupere a energiei electrice, de la ora 08:00 la ora 24:00, potrivit DTEK Group, citat de Ukrinform.
„În conformitate cu instrucţiunile Ukrenergo, programele de întrerupere a energiei electrice mâine [17 iunie] vor fi aplicate de la 08:00 la 24:00”, a declarat compania.
Cel puţin 2.750 de deţinuţi au fost eliberaţi din detenţie pentru a se înrola în armata ucraineană, potrivit Washington Post la 16 iunie, scrie Kyiv Independent.
Parlamentul ucrainean a adoptat la 8 mai un proiect de lege care le permite celor condamnaţi sub anumite acuzaţii să servească în forţele armate, deschizând calea pentru mobilizarea voluntară a deţinuţilor. Preşedintele Volodimir Zelenski a promulgat legea la 17 mai.
Guvernul şi-a propus să intensifice eforturile de mobilizare în 2024 şi s-a angajat să schimbe abordarea privind recrutarea militară, oferind mai multe opţiuni potenţialilor recruţi.