Războiul din Ucraina, ziua 921. Polonia susţine aderarea Ucrainei la UE în ciuda disputei privind masacrul de la Volyn / Atac de amploare cu drone ucrainene asupra mai multor regiuni din Rusia / Ţările de Jos vor trimite 28 de vehicule blindate amfibii în Ucraina

Polonia susţine aderarea Ucrainei la UE în ciuda disputei privind masacrul de la Volyn.
Atac de amploare cu drone ucrainene asupra mai multor regiuni din Rusia.
Restricţiile Occidentului privind atacurile pe distanţe lungi în Rusia evidenţiază obiective neclare, spune un fost General american.
Zelenski îndeamnă aliaţii occidentali să permită Ucrainei să lovească Rusia cu arme cu rază lungă de acţiune.
Ţările de Jos vor trimite 28 de vehicule blindate amfibii în Ucraina.

21122 afișări

Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 921. Polonia susţine aderarea Ucrainei la UE în ciuda disputei privind masacrul de la Volyn / Atac de amploare cu drone ucrainene asupra mai multor regiuni din Rusia / Ţările de Jos vor trimite 28 de vehicule blindate amfibii în Ucraina

Sursa foto: X

Pentru Ucraina, situaţia arată mai bine decât acum trei luni, afirmă preşedintele Finlandei

Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, consideră că situaţia din Ucraina este în prezent critică, deşi mai bună decât acum trei luni.

Stubb nu s-a angajat să prezică când se va încheia războiul, care durează de mai bine de doi ani.

„Situaţia este critică, dar pentru Ucraina situaţia pare mai bună decât acum trei luni. Vom continua să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a declarat liderul finlandez, apreciind drept pozitiv faptul că au început discuţii despre pace.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Potrivit preşedintelui Finlandei, nu ar trebui să existe restricţii privind utilizarea armelor occidentale pentru lovituri în interiorul Rusiei, deoarece Ucraina ar face acest lucru pentru autoapărare şi în cadrul dreptului internaţional, dar atacurile nu trebuie să vizeze instalaţii civile.

Potrivit lui Stubb, Rusia este ameninţarea „nr.1” la adresa securităţii Finlandei din diverse motive şi este necesar să fie pregătită pentru o perioadă de incertitudine în relaţiile cu Rusia, dar „nu există niciun motiv de îngrijorare în acest moment”.

Doi morţi în urma unui accident de elicopter de antrenament

Un accident de elicopter de antrenament a dus la moartea celor doi membri ai echipajului de la bord, a declarat Universitatea Naţională a Forţelor Aeriene Ivan Kozhedub din Harkov.

Universitatea nu a dezvăluit unde a avut loc accidentul şi nici numele celor doi membri ai echipajului.

„Anchetatorii, experţii specializaţi şi specialiştii comisiei speciale a Ministerului Apărării lucrează la locul incidentului”, a declarat universitatea.

Universitatea şi unitatea militară a elicopterului vor contribui cu informaţii pentru a stabili cauza accidentului, a adăugat universitatea.

„Ne exprimăm condoleanţele faţă de rudele şi prietenii celor decedaţi”.

În iulie, un cadet din primul an de la aceeaşi universitate a murit într-un zbor de antrenament al unui aparat Swift K-10 de fabricaţie ucraineană.

Avansul Rusiei spre Pokrovsk s-a accelerat în ultima săptămână, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie

Trupele ruse şi-au accelerat înaintarea spre Pokrovsk în ultima săptămână şi se află probabil la mai puţin de 10 kilometri de marginea oraşului, a declarat Ministerul Apărării al Regatului Unit în raportul din 1 septembrie.

Frontul de est de lângă Pokrovsk a fost scena unor lupte intense timp de mai multe luni şi un punct central al ofensivei Rusiei în regiunea Doneţk. Oraşul este un important centru logistic pentru forţele ucrainene.

Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, viteza de înaintare este „probabil să încetinească pe măsură ce forţele terestre ruse ajung în zonele construite din Pokrovsk”.

„Ritmul operaţional al activităţii militare a rămas scăzut pe toate celelalte linii de front din estul şi sudul Ucrainei”, a adăugat Ministerul Apărării.

Armata ucraineană afirmă că trupele ruse au trecut parţial în defensivă în apropiere de Lyptsi, în regiunea Harkov

Forţele ruse au trecut parţial la apărare în apropierea satului Lyptsi din regiunea Kharkiv, a declarat Vitalii Sarantsev, purtătorul de cuvânt al grupului de forţe din Harkov, la televiziunea naţională.

Lyptsi este situat la 10 kilometri de graniţa cu Rusia. Satul a fost sub ocupaţie rusă din februarie până în septembrie 2022 şi a fost din nou vizat în timpul noii ofensive a Rusiei împotriva regiunii Harkov în 2024.

Trupele ruse s-au retras parţial din zonă la sfârşitul lunii iunie, potrivit armatei ucrainene.

Armata rusă încearcă acum să îşi menţină poziţiile în zona Lyptsi şi să le recupereze pe cele pe care le-a pierdut deja, suferind pierderi destul de semnificative în acest sector al frontului, a declarat Sarantsev.

Purtătorul de cuvânt a spus că, în acelaşi timp, Rusia menţine, de asemenea, un număr considerabil de personal în apropierea acestei zone din regiunea Harkov.

Polonia susţine aderarea Ucrainei la UE în ciuda disputei privind masacrul de la Volyn

Preşedintele Parlamentului Polonez, Szymon Hołownia, a declarat pe 31 august că Ucraina ar trebui să adere la Uniunea Europeană, în ciuda tensiunilor istorice nerezolvate între Polonia şi Ucraina, în special în legătură cu masacrul de la Volyn din anii 1940. Comentariile sale, făcute la conferinţa de securitate Globsec de la Praga, subliniază sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, chiar şi în contextul în care cele două naţiuni se confruntă cu moştenirea tragică a evenimentelor de la Volyn.

Masacrul de la Volyn a avut loc în 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când membri ai Armatei Naţionale Ucrainene (UPA) au ucis zeci de mii de polonezi în regiunea Volyn, aflată sub ocupaţie nazistă. Răzbunarea polonezilor a dus la moartea a mii de ucraineni.

Hołownia a recunoscut că dezacordurile privind această istorie dureroasă persistă, dar a subliniat că aceste probleme ar putea fi abordate în cadrul „ecosistemului sigur” al UE. Poziţia sa contrastează cu declaraţiile anterioare ale altor oficiali polonezi, precum Ministrul Apărării Władysław Kosiniak-Kamysz, care a sugerat că aderarea Ucrainei la UE ar trebui să fie condiţionată de rezolvarea acestor dispute istorice.

Ucraina a început negocierile pentru aderarea la UE în iunie 2022, dar va fi necesar un acord unanim din partea membrilor actuali ai UE pentru finalizarea aderării. Masacrul de la Volyn rămâne un subiect sensibil între Polonia şi Ucraina, cu dispute continue privind exhumarea rămăşiţelor victimelor poloneze.

Locuitorii din Kursk fără coridor umanitar

La peste trei săptămâni de la incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, autorităţile ruse nu au stabilit un coridor umanitar pentru cetăţenii săi care doresc să evacueze zona de conflict, conform lui Vadym Mysnyk, purtătorul de cuvânt al Grupului Tactic Operaţional Siversk al Ucrainei.

Vorbind în cadrul Telemaratonului guvernamental, Mysnyk a menţionat că locuitorii din Kursk exprimă dorinţa de pace şi de a scăpa de lupte, dar Rusia nu le-a facilitat evacuarea în siguranţă.

Armata ucraineană ar fi preluat controlul asupra a 1.294 de kilometri pătraţi şi a 100 de aşezări din regiunea Kursk, inclusiv oraşul Sudzha, până la sfârşitul lunii august. În ciuda conflictului în desfăşurare, aproximativ 200 de civili, în mare parte vârstnici, rămân în Sudzha. Forţele ruse continuă să bombardeze zona, utilizând bombe ghidate şi drone kamikaze.

Ucraina a deschis o linie telefonică pentru cetăţenii ruşi din Kursk care caută ajutor umanitar sau doresc să fie evacuaţi în Ucraina. Cu toate acestea, situaţia rămâne critică, cu civili prinşi în zona de conflict fără o cale clară pentru evacuarea lor în siguranţă.

General ucrainean: situaţia este „dificilă” pe frontul din estul Ucrainei

Trei morţi şi nouă răniţi în urma atacurilor ruseşti din Ucraina

Atacurile Rusiei din 1 septembrie au provocat trei morţi şi nouă răniţi în regiunile Sumî, Doneţk şi Herson, conform rapoartelor locale.

În Sumî, o rachetă a vizat un convoi de camioane cu cereale, ucigând un şofer de 23 de ani şi rănind alţi patru oameni. Atacul a provocat incendiul unui camion şi a deteriorat aproximativ 20 de alte vehicule, potrivit Biroului Procurorului General al regiunii Sumî.

În Doneţk, un rezident a fost ucis şi patru alţii au fost răniţi din cauza atacurilor cu rachete care au avariat, printre altele, numeroase locuinţe şi clădiri, conform Guvernatorului regiunii Doneţk, Vadym Filashkin.

Şi în Herson au fost victime, un mort şi un rănit. Guvernatorul Oleksandr Prokudin a raportat că armata rusă a vizat o instituţie educaţională, zone rezidenţiale şi proprietăţi private, inclusiv automobile.

În plus, alte opt persoane au fost rănite în regiunile Harkov şi Dnipropetrovsk în aceeaşi perioadă.

Statul Major ucrainean raportează că Rusia a pierdut 616.300 de soldaţi

Conform unui raport al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei din 1 septembrie, Rusia a suferit pierderi semnificative de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Raportul indică faptul că numărul total al soldaţilor ruşi ucişi este de 616.300. Această cifră include 1.350 de victime raportate în ziua anterioară.

Pe lângă pierderile de trupe, Rusia a înregistrat şi pierderi importante de echipamente. Raportul detaliază distrugerea a 8.592 de tancuri şi 16.760 de vehicule blindate de luptă. În plus, Rusia a pierdut 23.881 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 17.636 de sisteme de artilerie şi 1.176 de sisteme de lansare multiplă de rachete. De asemenea, capacităţile de apărare aeriană au fost grav afectate, cu 940 de sisteme distruse.

Sectorul aviaţiei a suferit pierderi, 368 de avioane şi 328 de elicoptere, în timp ce 14.507 de drone au fost doborâte. Forţele navale au fost, de asemenea, afectate, cu 28 de nave şi bărci şi un submarin raportat pierdut.

Ucraina va primi 800 de milioane de dolari din partea SUA pentru revitalizarea sectorului energetic

Pe 31 august, Yulia Sviridenko, Prim-viceprim-ministrul Ucrainei, a anunţat că Ucraina va primi 800 de milioane de dolari din partea SUA pentru a stabiliza infrastructura energetică sever avariată a ţării. Anunţul a fost făcut în timpul vizitei sale la Washington, în contextul în care surse media locale indică posibilitatea demiterii lui Volodimir Kudrytskyi, şeful Ukrenergo, din cauza nemulţumirilor legate de protecţia reţelei electrice.

Sviridenko a declarat că fondurile vor fi folosite pentru echipamente esenţiale destinate reparaţiilor imediate ale instalaţiilor electrice, care au fost grav afectate de aproape doi ani de atacuri aeriene ruseşti. Rusia a desfăşurat în mod repetat atacuri de amploare asupra reţelei energetice ucrainene pentru a-i reduce capacitatea de rezistenţă la invazie. Aceste atacuri au început în toamna-iarna anului 2022 şi au fost reluate în primăvara anului 2024.

După o scurtă perioadă de calm în timpul verii, care a permis Ucrainei să restabilească parţial capacitatea energetică, Rusia a reînnoit recent atacurile, impunând din nou restricţii asupra consumului de energie. Potrivit estimărilor guvernamentale, dronele şi rachetele ruseşti au avariat aproximativ 50% din capacitatea de generare a energiei electrice pre-război a Ucrainei. Andriy Yermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, a subliniat rolul crucial al partenerilor americani în restaurarea infrastructurii energetice a Ucrainei.

Atac masiv al dronelor ucrainene vizează mai multe regiuni din Rusia

În noaptea de 1 septembrie, zeci de drone au atacat diverse regiuni din Rusia, inclusiv Moscova, Tver, Voronej, Tula, Kaluga, Briansk, Belgorod, Lipeţk şi Kursk. Oficialii ruşi au afirmat că mai multe drone au fost interceptate şi doborâte în aceste zone.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a raportat că cel puţin cinci drone au fost doborâte în regiunea capitalei, fără a se înregistra daune asupra infrastructurii civile sau victime. În regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a declarat că 26 de drone au fost distruse. Alte drone au fost doborâte în regiunile Voronej, Lipeţk, Kaluga, Riazan şi Tula, conform guvernatorilor locali.

În regiunea Kursk, unde Ucraina controlează aproximativ 1.290 de kilometri pătraţi, două drone au fost de asemenea doborâte. În ciuda activităţii intense a dronelor, oficialii din regiunile afectate au raportat că nu au existat răniţi sau daune semnificative.

Cu toate acestea, în regiunea Belgorod, s-au raportat pagube la case, maşini şi proprietăţi comerciale în urma respingerii unui atac aerian, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov.

The Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmaţii. Pe măsură ce incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk continuă, conflictul pare să se intensifice, cu atacuri cu drone tot mai frecvente şi răspândite în Rusia.

Atac rusesc asupra regiunii Sumî: un mort şi patru răniţi

Un atac rusesc asupra regiunii Sumî, pe 31 august, a dus la moartea unei persoane şi la rănirea altor patru, conform Administraţiei Militare din Sumî. Lovitura a deteriorat, de asemenea, camioane de cereale destinate recoltării şi transportului culturilor. Detalii suplimentare despre consecinţele atacului sunt încă aşteptate.

Regiunea Sumî, situată aproape de graniţa cu Rusia, este supusă zilnic atacurilor, iar situaţia de securitate s-a înrăutăţit de la începutul operaţiunii transfrontaliere a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, lansată pe 6 august. Atacurile au cauzat victime şi daune semnificative, intensificând vulnerabilitatea regiunii.

Pe 27 august, o serie de atacuri au rănit 16 persoane în 12 comunităţi din regiune. În faţa ameninţării continue, ministrul ucrainean de interne, Ihor Klymenko, a anunţat planuri de evacuare a 45.000 de locuitori din regiunea Sumî. Până acum, aproximativ 21.000 de persoane, inclusiv 5.000 de copii, au fost relocate în zone mai sigure.

Atacurile continue asupra regiunii Sumî evidenţiază instabilitatea tot mai mare din regiune şi nevoia crescută de măsuri umanitare şi de securitate pentru a proteja locuitorii săi.

Restricţiile Occidentului privind atacurile pe distanţe lungi în Rusia evidenţiază obiective neclare, spune un fost General american

Generalul american în retragere, Ben Hodges, a criticat politica Occidentului de a restricţiona Ucraina în utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune, cum ar fi rachetele ATACMS, pentru a lovi ţinte militare din interiorul Rusiei. Vorbind la Forumul Globsec de la Praga, pe 31 august, Hodges a argumentat că această politică reflectă o lipsă de „obiective clar definite” în sprijinul Occidentului pentru Ucraina.

Deşi Kievul a insistat în mod constant asupra ridicării acestor restricţii, susţinând că acestea împiedică eforturile sale de război, Washingtonul a rezistat, invocând temeri că astfel de acţiuni ar putea escalada conflictul. În ciuda presiunii crescânde din partea Ucrainei şi a unor politicieni americani, Casa Albă şi-a menţinut poziţia.

Hodges a subliniat că această politică protejează aerodromurile ruseşti mai mult decât protejează civilii ucraineni, sugerând că administraţia Biden nu a reuşit să clarifice obiectivele sale în conflict. El a argumentat că, dacă Occidentul doreşte ca Ucraina să aibă succes, trebuie să permită Kievului să lovească teritoriul rus.

Incursiunea continuă a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia a intensificat dezbaterea, punând sub semnul întrebării percepţia victoriei inevitabile a Rusiei. În ciuda sprijinului occidental, SUA şi Marea Britanie continuă să impună restricţii privind utilizarea rachetelor cu rază lungă, lăsând problema nerezolvată.

Zelenski îndeamnă aliaţii occidentali să permită Ucrainei să lovească Rusia cu arme cu rază lungă de acţiune

Pe 31 august, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel către SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania pentru a permite Ucrainei să folosească arme cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. În discursul său de seară, Zelenski a subliniat necesitatea atât a autorizării, cât şi a furnizării de rachete şi obuze cu rază lungă de acţiune, argumentând că astfel de decizii sunt esenţiale şi nu pot fi amânate.

Kievul a susţinut în mod constant că restricţiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune împiedică capacitatea sa de a se apăra eficient. Cu toate acestea, SUA au rezistat ridicării acestor restricţii, invocând temeri că permiterea Ucrainei să lovească adânc în teritoriul rusesc ar putea escalada conflictul. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea Kievului şi a unor politicieni americani, Casa Albă rămâne fermă în poziţia sa.

În timpul unei vizite la Washington, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a prezentat o listă de ţinte ruseşti pe care Ucraina doreşte să le lovească cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acţiune. Între timp, forţele ucrainene continuă incursiunile pe teritoriul rus, intensificând conflictul.

Pe măsură ce forţele ruse se concentrează asupra regiunii Doneţk, în special în jurul oraşului Pokrovsk, luptele au devenit din ce în ce mai brutale, conform rapoartelor militare ucrainene.

Ţările de Jos vor trimite 28 de vehicule blindate amfibii în Ucraina

Ţările de Jos vor furniza Ucrainei 28 de vehicule blindate amfibii Viking Bandvagn S10, conform anunţului făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, pe 31 august, scrie The Kyiv Independent. Aceste vehicule, care cântăresc 11 tone şi sunt echipate cu şenile din cauciuc, sunt capabile să traverseze orice tip de teren, inclusiv apă. Soldaţii ucraineni au fost deja instruiţi de Corpul de Marină Olandez cu privire la modul de operare al acestor vehicule.

Ministrul Brekelmans a subliniat necesitatea urgentă de a continua sprijinul pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, deşi termenii specifici ai transferului nu au fost dezvăluiţi. Ţările de Jos au fost un aliat constant al Ucrainei încă din 2022, contribuind la diverse iniţiative de apărare. Acestea includ alăturarea la coaliţia pentru drone şi alocarea a 20 de milioane de euro pentru achiziţionarea de drone pentru Ucraina. În plus, la începutul acestei luni, Ţările de Jos s-au angajat să cumpere 51 de radare de detectare a dronelor pentru a spori capacităţile de apărare aeriană ale Ucrainei.

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: ucraina,; drone,; atac,; regiuni,; rusia,; razboi,; trimitere,; vehicule,; regiune,; atacuri,; august,; capacitate,; continuare,; energie,; infrastructura,; ministru,; restrictii,; sua,; timp,; actiune,; anunt,; avarie,; conflict,; daune,; declaratii,; lovire,; primire,; rachete,; r

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.